OMS declară bătăile aplicate copiilor o problemă de sănătate publică. Patru din 10 copii din România primesc pedepse fizice
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat bătăile aplicate copiilor o problemă de sănătate publică. OMS recunoaște că fenomenul a luat amploare, iar responsabilitatea stopării sale nu revine doar părinților, ci și autorităților.
Deși pare greu de crezut, în România 4 din 10 copii primesc și astăzi palme sau îmbrânceli. Este un procent dublu față de media europeană, iar lipsa educației și mentalitatea conform căreia „bătaia e ruptă din rai” încă predomină în multe familii.
Pedepsele fizice nu țin cont de generație.
Tânăr: „Dacă nu făceam ce îmi spunea mama cu exactitate, mă mai amenința un pic, și dacă nu ascultam nici atunci, îmi mai dădea o palmă.”
Statistici îngrijorătoare
Potrivit Asociației Salvați Copiii, care monitorizează fenomenul de peste 25 de ani, patru din 10 copii din România sunt pedepsiți fizic de părinți.
Reporter Știrile Pro TV: „Palmele date peste fund, peste obraz sau peste mâini sunt cel mai des folosite de părinți atunci când se supără pe copii. Alții aleg să ciupească sau să-și zdruncine mai tare copiii. Deși numărul părinților care fac acest lucru a scăzut în ultimele decenii, numărul celor care folosesc cureaua a crescut de la 13 la 15%.”
Dr. Laura Stanciu, medic specializat în psihiatrie pediatrică: „Problema pleacă de la ceea ce consideră părintele că e minor. Dacă consider că e minor, o să îl fac și astăzi, și mâine, și poimâine. Este foarte clar demonstrat că gesturile de violență care se întâmplă într-un mod constant și repetat sunt mult mai dăunătoare psihicului nostru decât dacă ar fi să primesc o singură bătaie în viață. Una semnificativă. Ajung să nu mă mai cred în stare de lucruri bune. Eu sunt un nimic.”
România are, de altfel, o relație specială cu bătaia, cu nenumărate expresii care diminuează gravitatea situației, cum ar fi „bătaia e ruptă din rai.”
Medicii, sociologii și psihologii au demonstrat că bătaia, sub orice formă, afectează grav copiii. În viața de adult, aceștia pot deveni mai predispuși la consum de alcool și droguri, la acte de violență, sau pot suferi de depresie și de anxietate.
Drept urmare, Organizația Mondială a Sănătății consideră fenomenul o problemă de sănătate publică, subliniind că schimbarea nu mai ține doar de părinți, ci implică și ajustări legislative.
