Omenirea și-a consumat resursele pentru acest an, dar face puţin pentru planetă. România, situaţie ”unică” în Europa
Mâncăm, cumpărăm haine și consumăm carburant fără să ne gândim la viitor. 1 august este ziua până la care ne-am consumat resursele pe care ni le dă pământul pentru un an întreg.
Un ONG face acest calcul de câteva decenii și ne arată că omenirea consumă tot mai mult, dar nu ajută natura să se regenereze. Iar efectele se văd și la noi: sturionul, de exemplu, este pe cale de dispariție. O soluție ar fi să reciclăm mai mult, însă România este codașă la acest capitol.
Dacă în 1970, resursele pe care ni le oferea Pământul pentru un an erau consumate până pe 23 decembrie, "ziua depăşirii", aşa cum a fost numită de activişti, este tot mai devreme. În 2012 era pe 22 august, iar acum a ajuns pe 1 august.
WWF România: "Deja am depăşit capacitatea naturii de a se regenera şi de a furniza în continuare aceste resurse. Dacă vreţi, ca un fermier care anul acesta şi-a consumat şi seminţele pe care trebuia să le planteze pentru recolta de anul viitor. "
Cu alte cuvinte, de azi încolo consumam din depozitele şi stocurile naturale sau create de om, pe care în mod obişnuit ar trebui să le lăsăm urmaşilor noştri. Sună abstract, dar în multe locuri efectele de văd deja.
WWF România: ”În România, vedem, ne confruntăm cu inundaţii. Acestea pot fi foarte bine legate de faptul că au existat despăduriri. Dacă ne referim la suprapescuit, de exemplu, în Marea Mediterană, 93% din specii sunt suprapescuite şi aici aş da două exemple: tonul, peştele spadă. Stocul de sturion din Dunăre, cu care altă dată ne mândream, un peşte cu o valoare economică foarte mare, ştim, caviarul. Au adus aceste specii în pragul extincţiei.”
Nu doar că avem un consum de resurse tot mai mare, dar şi risipim - românii aruncă, în medie, anual, 130 de kilograme de mâncare, de 2 ori mai mult ca nemții, de exemplu.
Iar ce aruncăm, nu reciclăm. Ţara noastră are o rata mai mică de 10%. Ca să ajungem la 50% până în 2020, aşa cum ne-am angajat în fata Uniunii Europene, Ministerul Mediului anunţă abia acum măsuri. Pe hârtie.
Grațiela Gavrilescu: ”Plăteşti pentru cât arunci. Va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2019 şi pentru cele pentru care le vom da la depozitul de deşeuri vom plăti. Deci pentru cele nereciclate.”
Practic, pentru desurile care pot fi reciclate nu vom plăti, dacă le colectam separat. Dar nu e clar ce se va întâmpla apoi cu gunoiul.
Andrei Cosuleanu, Let's Do It, România!: "Avem o situaţie unică în Europa, avem o singură fabrică de compost la Oradea şi deserveşte comunitatea de acolo. Dacă aş vrea astăzi să reciclez deşeurile biodegradabile în Bucureşti, nu avem o soluţie reală. Acest lucru în momentul de fată face aproape imposibilă reciclarea resturilor alimentare. "
O altă problemă este că nu adunăm şi nici nu depozitam controlat gunoaiele. Le aruncăm peste tot şi distrugem natura. Săptămâna trecută, de exemplu au fost adunate de pe lacul Bicaz 120 de tone de gunoaie, cele mai multe recipiente din plastic, care au nevoie de 500 de ani ca să se degradeze. Şi cum natura este un circuit închis, totul se întoarce împotriva noastră. Peştii confundă bucăţile de plastic cu hrană şi le înghit, iar acestea ajung inevitabil, în organismul nostru. La nivel global, ţările civilizate şi organismele internaţionale încearcă să găsească soluţii până nu e prea târziu.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
.webp)
