NY Times, despre un cutremur mare în România: ”Cel puțin la fel de multe victime ca în 1977”
După cutremurul care a devastat Albania în noiembrie, New York Times a făcut o radiografie a infrastructurii din țările balcanice și a ajuns la concluzia că un cutremur puternic în București ar face cel puțin la fel de multe victime ca cel din 1977.
Publicația americană scrie blocurile cu bulină roșie se găsesc la tot pasul în București, unde există 349 de clădiri considerate cu cel mai mare risc și este probabil să se prăbușească la un cutremur major, multe dintre ele fiind complexe de apartamente.
"Și acestea sunt doar cele care au fost inspectate", atrage atenția New York Times.
„Vorbim doar despre aproximativ 300 de clădiri în pericol de prăbușire în București. Știm despre alte 1.600 de clădiri și nu știm câte altele există. Dar ne prefacem că este nevoie de noii studii, pentru că, cine știe, poate au devenit mai rezistente în ultimii 25 de ani. Este o atitudine criminală și le spunem asta oamenilor care locuiesc în aceste clădiri”, a declarat Matei Sumbasacu, fondatorul Re: Rise, prima organizație neguvernamentală din România axată pe reducerea riscului seismic.
România a cunoscut două cutremure devastatoare în secolul XX, amintește New York Times. În 1940, un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a izbucnit în Vrancea, în estul României, și a provocat distrugeri pe scară largă.
Apoi, pe 4 martie 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 a lovit în aceeași regiune. Undele de șoc au distrus peste 30 de clădiri înalte din București. 1.578 de persoane au fost ucise, iar aproximativ 11.000 au fost rănite, potrivit estimărilor.
A fost unul dintre cele mai grave catastrofe naturale din istoria modernă a României și a dus la o serie de reforme, mai precizează publicația americană.
Prof. Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții din București, a declarat că nicio țară nu era cu adevărat pregătită în acel moment pentru un cutremur de acea magnitudine, cu excepția Japoniei.
De la cutremurul din 1977, România a pus în aplicare reglementări tehnice bune, însă procesul de consolidare a unora dintre clădiri cu risc mare nu a descurs conform așteptărilor, spune profesorul Văcăreanu, „în principal din cauza proprietății complicate”.
„Ai clădiri cu mai mulți proprietari diferiți de apartamente și este foarte dificil, aproape imposibil, în unele situații, să obții acordul tuturor”, a spus el.
Dacă ar izbucni astăzi un cutremur similar, numărul clădirilor prăbușite și pierderile omenești ar fi „cel puțin la fel de mari ca în 1977.”
„Avem clădiri în București care au fost afectate de cutremurul din 1940, apoi de cutremurul din 1977 și apoi de cutremurul din 1986. Daunele se acumulează de la unul la celălalt”, a spus el.
„Am avut un exercițiu în simularea unui cutremur în 2018 și au spus că au murit peste 4.000 de oameni. Dacă autoritățile spun că vom avea 4.000 de victime și au rolul de a calma populația, vă puteți imagina întinderea și amploarea reală. Putem trece cu ușurință de 10.000 pentru numărul mortilor”, este concluzia trasă de profesorul Radu Văcăreanu.
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
