Muzeul Drents a ignorat avertizările. Cum a ușurat munca hoților care au furat Coiful de la Coțofenești în doar trei minute
Au apărut noi informații în ancheta privind furtul Coifului de la Coțofenești. Muzeul din Țările de Jos fusese avertizat de asigurator că vitrinele în care au fost expuse obiectele de tezaur furate nu sunt suficient de rezistente.
Informația apare într-un raport obținut de un jurnalist de la RTL News. Mai mult, se recomanda înlocuirea vitrinelor. Ceea ce nu s-a întâmplat. Cele folosite la expoziție s-au făcut țăndări după doar două lovituri. Coiful de la Coțofenești și brățările dacice de aur furate sunt și astăzi dispărute.
Koen Voskuil, jurnalist de investigație RTL News: „Ușa de ieșire de siguranță a fost întărită cu o ramă de lemn temporară și o plasă metalică, dar nu a fost suficient de rezistentă, pentru că ei au deschis-o în doar trei secunde”.
Potrivit informațiilor obținute de jurnaliștii de la RTL Niews, cu o lună înainte de deschiderea expoziției de la Muzeul Drents, în iulie 2024, o inspecție a brokerului de asigurări AON, contractat de organizatorul expoziției, avertiza asupra punctelor slabe de securitate și a recomandat întărirea ieșirii de urgență din spatele muzeului.
Cea mai mare îngrijorare a fost însă legată de vitrine.
„Rezistența la efracție a vitrinelor este prea scăzută, în raport cu sumele asigurate" - scrie expertul firmei de asigurare, care a recomandat vitrine ce rezistă la lovituri repetate cel puțin trei minute.
În realitate, în ianuarie, hoții au avut nevoie de doar trei minute pentru întregul jaf. Au aruncat în aer intrarea și au spart cu barosul cele două vitrine în care erau coiful de la Coțofenești și brățările dacice.
Cu alte cuvinte, au exploatat exact vulnerabilitățile menționate de asigurător.
Koen Voskuil, jurnalist de investigație RTL News: „Ei au întărit ușa pentru ieșirea de siguranță, dar într-un mod amatoricesc. Nu au înlocuit însă sticla vitrinelor. Aceasta este vitrina faimosului Coif de la Coțofenești. A fost foarte slabă, pentru că după doar două lovituri de baros, sticla s-a spart și au putut lua Coiful. Prea ușor!”
Potrivit raportului, sticla era tip „P2A”.
Vitrina ar fi fost aleasă din motive estetice, pentru că o sticlă rezistentă la efracție are rame metalice evidente. O a treia vitrină atacată de hoți, care avea o astfel de ranforsare, nu a cedat - scriu jurnaliștii RTL.
Muzeul Național de Istorie a României nu a fost anunțat că există temeri în privința sticlei, susține fostul director, Ernest Oberlander. Din contră:
Ernest Oberländer-Târnoveanu, fost director al Muzeului Național de Istorie a României: În privința vitrinelor, aveam informația ca ele sunt conforme cu standardele de rezistenta antifurt, că sunt vitrine special concepute pentru a rezista cel puțin 10 minute la lovituri mecanice repetate și nu am fost informați nici de muzeu, nici de asigurător asupra problemelor legate de vitrine.
Reporter: Această informație referitoare la faptul că vitrinele ar fi trebuit să reziste 10 minute la lovituri era o informație pe care ați primit în scris sau verbal? Cum a fost?
Ernest Oberländer-Târnoveanu, fost director al Muzeului Național de Istorie a României: Prin contract ei se obligau să asigure securitatea.
O sticlă mai rezistentă ar fi întârziat și poate chiar oprit jaful.
Ernest Oberländer-Târnoveanu, fost director al Muzeului Național de Istorie a României: „Vitrina securizată puternic trebuie să reziste la orice fel de lovitură, inclusiv la glonț, glonțul trece prin ea, dar nu se sparge, rămâne amprenta calibrului glonțului. Acea instalație de ceață artificială trebuia să se declanșeze din momentul exploziei s-a declanșat în timp ce ei erau pe picior de plecare, a grăbit plecarea lor”.
Acum, Muzeul Drents se apără și spune că "împreună s-au stabilit acordurile necesare privind asigurarea obiectelor de artă și am respectat condițiile acestei asigurări. În plus, toate informațiile relevante pentru o expoziție sigură au fost împărtășite colegilor din România".
Într-un răspuns oficial, Muzeul nostru de Istorie spune că a acționat "conform practicilor internaționale standard pentru împrumuturile de bunuri culturale, bazându-se pe documentația oficială transmisă de muzeul gazdă. (...) Toate procedurile și responsabilitățile care țin de securitatea fizică a bunurilor împrumutate intră în competența exclusivă a muzeului gazdă și a experților desemnați de asigurator".
Firma de asigurare AON nu a dat detalii privind măsurile de securitate, ci spune doar că au avut loc consultări cu muzeul Drents în ceea ce privește prevenția.
Totuși, în practica internațională, muzeul care organizează expoziția este responsabil de securitatea obiectelor de artă.
Coiful de la Coțofenești și brățările aveau o valoare asigurată de 5,7 milioane de euro - plătită de firma de asigurare statului român. Dar statul olandez acoperă întreaga sumă printr-o schemă de garantare creată pentru a reduce costurile de asigurare pentru muzee.
Pentru România, tezaurul furat are însă o valoare inestimabilă.
