Modele de subiecte Evaluarea Națională 2024 la Limba și literatura română

23-06-2024 | 12:23

În pregătirea pentru proba scrisă la Limba și literatura română de la Evaluarea Națională, elevii care au absolvit clasa a VIII-a fac teste de antrenament care cuprind cerințele din cadrul examenului.

Mădălina Cristea

Modelele de subiecte pentru Evaluarea Națională 2024 sunt esențiale ca elevii să se familiarizeze cu cerințele de evaluare.

Cu ajutorul testelor de antrenament, elevii au oportunitatea să își testeze cunoștințele și să își identifice lacunele, astfel încât să poată aprofunda materia.

Pentru asta, elevii au la îndemână teste de antrenamen, modele puse la dispoziție pe edu.ro, sau chiar subiecte cu modele din partea profesorilor.

Modelele de subiecte pentru Evaluarea Nationala 2024 la Limba și literatura română

Descarcă aici modelele de subiecte și baremele de corectare de la Evaluare Națională 2024 la Limba și literatura română:

Modele de subiecte Evaluare Nationala limba romana [pdf]

· Model subiect Limba și literatura română

· Barem de evaluare la Limba și literatura română

· Model subiect Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară

· Barem de evaluare la Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară

Subiecte simulare Evaluare Națională 2024 la Limba română

Descarcă aici subiectele și baremele de la simularea la limba și literatura română de la Evaluare Națională 2024:

Subiecte și bareme simulare Evaluare Nationala 2024 la Limba română [pdf]

Simularea de la Evaluare Națională 2024 a fost marcată de mai multe noutăți. În primul rând, în acest an, colțul lucrării nu a fost închis și nici lipit.

Un alt aspect semnificativ în acest an este trecerea la evaluarea digitalizată. Lucrările elevilor au fost scanate în clasă și ulterior corectate pe o platformă digitală.Acest proces a adus cu sine multiple avantaje, inclusiv eliminarea riscului de pierdere a lucrărilor și eficientizarea procesului de corectare.

Rezultatele simulării au fost anonimizate, prin coduri individuale care au înlocuit numele și prenumele candidaților. Rezultatele obținute au fost analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții și consiliu profesoral, având ca scop adoptarea unor măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare.

Notele obținute la simulările naționale nu au fost trecute în catalog, decât prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului.

· Model subiect simulare la Limba și literatura română

· Barem de evaluare simulare la Limba și literatura română

Descarcă de la finalul articolului subiectele primite de elevii care au susținut examenul de Evaluare Națională în 2023 și 2022.

Programa pentru Evaluarea Națională 2024 la Limba și literatura română

Limba şi literatura română are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenții clasei a VIII-a.

Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.

Astfel, subiectele de limba și literatura română de la Evaluarea Naţională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă, adecvată și eficientă a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum și exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional.

Competenţe generale și competențe specifice

1. Receptarea textului scris de diverse tipuri

2. Redactarea textului scris de diverse tipuri

3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

Conținuturi

Teme generale - Eu și universul meu familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii.

Lectură - Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei.

Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar – în proză, în versuri: timp, spațiu; instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje; mijloace de caracterizare; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; acțiune, momentele subiectului/etapele acțiunii; narativul nonliterar: acțiune, participanți, timp, spațiu; narativul în texte multimodale: text și imagine – banda desenată); textul descriptiv (literar – în proză, în versuri; nonliterar); textul dialogat (dialogul în textul literar; dialogul în textul scris și în spectacol; dialogul în textul nonliterar – interviul); textul explicativ; textul argumentativ.

Versificație: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv).

Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoțiilor și a sentimentelor), textul dramatic și arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică).

Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ etc.).

Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluție etc.); predicții; împărtășirea impresiilor de lectură; reprezentări mentale, integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii.

Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparația, epitetul, enumerația, repetiția, metafora, aliterația, hiperbola, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite.

Redactare

Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea, rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; prezentarea textului: organizarea unui text în funcție de situația de comunicare; adecvarea la temă.

Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei, rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.

Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ, integrarea părților; comparație, analogie, pro-contra, „întrebările jurnalistului” (cine? ce? când? unde? de ce?); integrarea părților.

Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoții; caracterizarea personajului; modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor; alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.

Etica redactării: originalitate; stil: proprietatea termenilor, puritate și adecvare situațională, originalitate, naturalețe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice și de punctuație.

Elemente de construcție a comunicării

Gramatică

Enunțul: enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative; enunțuri eliptice; propoziția simplă; propoziția dezvoltată; propoziția afirmativă; propoziția negativă; norme de punctuație.
Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții coordonatoare; subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative; norme de punctuație (virgula, punctul și virgula).
Construcții sintactice: construcții active/construcții pasive cu verbul a fi; construcții impersonale; construcții cu pronume reflexive; construcții incidente; construcții concesive și condiționale.
Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu și multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb); apoziția; norme de punctuație;
Complementul: complementul direct, complementul indirect, complementul prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop; topica în propoziție; norme de punctuație (virgula).

Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributivă, completivă directă, completivă indirectă, completivă prepozițională, circumstanțială de loc, de timp, de mod, cauzală, finală.

· Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul): moduri verbale (indicativul, imperativul, conjunctivul și condiționalul-optativ) și timpurile lor; timpuri simple și compuse; structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna); forme verbale nepersonale; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilități combinatorii ale verbului.

· Prepoziția.

· Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; punctuația vocativului; corelarea cazului morfologic cu funcția sintactică; posibilități combinatorii ale substantivului; articolul; posibilități combinatorii ale substantivului.

· Pronumele: tipuri de pronume – pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); posibilități combinatorii ale pronumelui; anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ și nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire; pronumele și adjectivul pronominal negativ și negația în propoziție; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale.

· Adjectivul: gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului.

· Adverbul: tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); gradele de comparație.

· Numeralul: tipuri de numeral (cardinal, ordinal); aspecte normative; posibilități combinatorii ale numeralului.

· Interjecția; onomatopeele; interjecția predicativă.

Ortoepie și ortografie. Alfabetul limbii române, ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic, dicționarul, articolul de dicționar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală; corespondența sunet-literă; structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat; silaba, despărțirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă; scrierea și pronunția cuvintelor de origine străină, conținând foneme nespecifice limbii române.

Vocabular. Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă și sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; câmpul lexical; mijloace de îmbogățire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază și cuvânt derivat; familia lexicală; externe: împrumuturi lexicale); îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse; confuzii paronimice, pleonasmul.

Variație stilistică. Limba standard; normă și abatere; limba vorbită și limba scrisă (selecția lexicală, construcția frazei); istoria cuvintelor – variații ale formei și ale sensului în timp; limbaj popular, variație regională a limbii, variații de registru, jargonul, argoul; limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare); termeni științifici; valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale și a anaforelor.

Elemente de interculturalitate. Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică; elemente de mitologie românească; carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală; modele comportamentale în legende greco-romane, în textele literaturii universale; valori ale culturii populare în spațiul românesc; valori etice în legendele popoarelor; relații culturale constructive; noi și ceilalți; valori culturale românești în lume; despre limba și cultura țărilor din vecinătatea României; limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limba română de pretutindeni; contacte culturale.

Calendar Evaluare Națională 2024

Procesul de înscriere a elevilor claselor a VIII-a la examenul de Evaluare Națională 2024 a început pe 11 iunie.

Urmează ca examenele să înceapă pe 25 iunie, cu proba la limba română. Proba la matematică va fi susținută pe 27 iunie, iar minoritățile vor avea proba la limba maternă pe 28 iunie.

Cursurile pentru absolvenții clasei a VIII-a din 2024 se vor încheia pe 14 iunie 2024. Înscrierea la Evaluarea Națională 2024 începe marți, 11 iunie, și este realizată automat de secretariatele unităților de învățământ. După perioada de înscriere, care are loc între 11 și 14 iunie 2024, probele evaluării se vor desfășura între 25 și 28 iunie 2024. Primele rezultate vor fi afișate pe 3 iulie 2024, iar rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, vor fi publicate pe 9 iulie 2024.

Calendarul Evaluării Naționale 2024

· 11 – 14 iunie 2024: Înscrierea la Evaluarea Națională

· 14 iunie 2024: Încheierea cursurilor pentru elevii de clasa a VIII-a

· 25 iunie 2024 – Proba scrisă la Limba română

· 27 iunie 2024 – Proba scrisă la Matematică

· 28 iunie 2024 – Proba scrisă la Limba maternă

· 3 iulie 2024 – Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 14:00)

· 3 iulie (orele 16 – 19) și 4 iulie 2024 (ora 08:00 – ora 12:00) – Depunerea contestațiilor

· 4 – 9 iulie 2024 – Soluționarea contestațiilor

· 9 iulie 2024 – Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

Primul criteriu de departajare pentru elevii cu medii egale de admitere la liceu în 2024 va fi media gimnazială. O noutate în acest an constă în faptul că lucrările vor fi scanate în clasă și corectate ulterior pe o platformă digitală.