”Armata română are o capabilitate tehnică de a supraveghea absolut întreg spaţiu aerian românesc de la o altitudine în sus. De la o altitudine în jos, lucrurile se împart în scenarii şi în situaţii, şi anume, în funcţie de situaţia reliefului din zonă. (..) Dacă este relief de jur împrejur, performanţa acestor radare este limitată”, a spus ministrul Apărării, după căderea dronelor ruseşti în ţara noastră.
El a precizat că un alt aspect este legat de altitudine care nu mai e foarte influenţată de relief.
”Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galaţi, la 45-50 de metri, acolo trebuie să există o soluţie radar locală, ca atunci când îţi dai internet hotspot de pe telefonul mobil, faci o reţea locală, cât poate telefonul mobil să emită, pentru a acoperi o cameră. Armata Română are şi soluţii pentru astfel de situaţii, însă sunt limitate”, a arătat el, adăugând că sunt puţine şi le direcţionează acolo unde este apreciat că riscul este mai mare, sau frecvenţa de a se întâmpla astfel de incidente, de situaţii, este mai mare.
”Provocarea mea, uitându-mă la ce are România, uitându-mă la cum evoluează aceste noi atacuri cu drone, raportându-mă la ce înţeleg eu mai bine, convingerea mea este că soluţia care acoperă multe dintre aceste găuri este capabilitatea Ministerului Apărării de a dezvolta în interiorul Ministerului un software pentru drone şi Ministerul Apărării să ajungă să facă coproducţie, nu făcând vreodată bucata hardware, nu făcând bucata mecanică, pentru că astea trebuie să le facă firmele private. Dar, personalizarea software-ului pentru drone în mod ideal şi la eficienţă maximă, nu poate fi obţinut cumpărat din altă parte”, a declarat ministrul Apărării, la Digi24.
Radu Miruţă a precizat că eficienţa unei drone este capacitatea de a decide când să se ducă, unde să se ducă.
”Aceste informaţii trebuie puse într-o cameră comună de unde un astfel de software să extragă fix bucata care trebuie şi să o transmită unei drone într-un mod autonom. Până când nu vom avea asta, vom fi cumpărători de soluţii care vor rezolva parţial”, a menţionat ministrul Apărării.
Miruţă a mai arătat că situaţia se schimbă în zona asta de tehnologie odată la două săptămâni, în Ucraina.
”Pe câmpul de luptă, în ceea ce priveşte lupta performanţelor dronelor este de vreo două săptămâni. După două săptămâni, descoperă ceilalţi ceva şi câştigă un avantaj tehnic”, a explicat Miruţă.
Problema achizițiilor
El a menţionat că a început în Ministerul Apărării să creeze o echipă de tineri care să aibă curaj să spargă modul în care se făceau lucrurile astea până acum.
”Sunt absolut convins că în România, uitându-mă şi la studenţii cărora le-am predat la facultate, uitându-mă la firmele din România, uitându-mă la nişte tineri foarte bine pregătiţi tehnic la Ministerul Apărării, trebuie să existe capacitatea de a face o echipă. Deocamdată s-au făcut 5-6. Probabil că ideal de început ar fi să vină 20-25 de tineri care să înceapă să construiască un software cu specificul capabilităţilor Armatei române”, a subliniat ministrul Apărării.
Radu Miruţă a mai afirmat că mai este un aspect care ţine de achiziţii.
”Atunci când a apărut această situaţie cu tehnologia dronelor, nu doar România are problema asta. Statele Unite solicită ajutor tehnic pentru drone din Ucraina. Statele din Emirate solicită asta şi nu cred că se pune la ei problema să nu aibă buget. Dezvoltându-se această tehnologie şi această nouă metodă de luptă pe front cu drone, toate ţările vor să-şi achiziţioneze sistemele. România a comandat de 2 ani, are nişte comenzi care, ajungând în operaţiunile Armatei Române, în administrarea Armatei Române, vor acoperi un spectru semnificativ de probleme pe care astăzi nu le putem adresa. N-au venit”, a menţionat Miruţă.
Sâmbătă și duminică, mai multe fragmente de drone rusești au căzut în Galați și Tulcea, două dintre ele conținând material explozibil, detonat în siguranță de autoritățile românești.
