Militarii ucraineni, capturați de Rusia, în arest pentru 60 de zile. Reacția SUA
Militarii ucraineni, capturaţi duminică de Rusia, cu tot cu navele pe care se aflau au fost prezentaţi marți în faţa unui tribunal din Crimeea. Instanţa a confirmat 60 de zile de arest pentru "încălcarea frontierei de stat a Rusiei".
Între timp, Germania şi Franţa, s-au oferit să medieze conflictul ivit între Moscova şi Kiev. Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări că românii nu au niciun motiv să fie îngrijoraţi de evenimentele petrecute în strâmtoarea Kerci.
Autorităţile ruse au făcut publice înregistrări cu trei dintre marinarii ucraineni de pe navele sechestrate, care contrazic flagrant versiunea propriului guvern.
Vladimir Lesovoi, comandant în cadrul Forţelor Navale Ucrainene: "Am ignorat intenţionat somaţiile ruşilor de a ne opri. Eram conştient că prezenţa unui grup de nave ucraienene în strâmtoarea Kerci are un caracter provocator."
Jurnaliştii occidentali remarcă faptul că marinarii par să rostească texte memorate, iar responsabilii de la Kiev estimează că au fost ameninţaţi ori chiar torturaţi.
Între timp, la propunerea preşedintelui Petro Porosenko, care a argumentat prin riscul sporit al unei ofensive terestre ruse, parlamentul ucrainean a aprobat instituirea legii marţiale. Şedinţa a fost însă foarte tensionată.
Olekansrdr Vilkul, opoziţie: "Măsură de astăzi este o încercare a preşedintelui de a submina alegerile şi de uzurpa puterea."
Iulia Timosenko, opoziţie: "Legea marţială nu înseamnă că guvernul nostru va pedepsi agresorul (Rusia), ci că se va amesteca în corespondenţa personală şi treburile de familie ale ucrainenilor, va limita libertatea de exprimare, adunările publice."
Preşedintele Poroșenko s-a văzut nevoit să ajusteze unele dispoziţii ale proiectului de lege: a redus durata de la 60 la 30 de zile pentru a nu afecta campania electorală care urmează să înceapă la 31 decembrie.
De asemenea a limitat aplicarea legii la câteva regiuni de frontieră.
Dincolo de implicaţiile tulburi ale legii marţiale , comentatorii insista ca o asemenea diversiune îi slujeşte de minune şi preşedintelui Vladimir Putin.
Popularitatea acestuia a coborât sub 60%, din cauza dificutatilor economice.
Pe de altă parte, este limpede că Rusia încearcă să controleze rutele maritime care duc spre și dinspre cele două porturi importante ale Ucrainei de la Marea de Azov.
Deja, construcția podului, neobişnuit de jos, peste strâmtoarea Kerci a făcut că navele de clasă superioră să nu mai poată intra în Marea de Azov. Prin urmare exporturile de cereale ale Ucrainei au fost afectate.
Klaus Iohannis, preşedintele României: "Pot să spun că pentru români nu există niciun motiv de îngrijorareNoi suntem pregătiţi pentru orice scenariu. ."
Jurnalist american: "Aveţi un răspuns pentru faptul că Rusia a tras în nave ucrainene?"
Donald Trump: "Nu e bine. Nu sunt deloc mulţumit de asta. Deloc. Ne-am făcut cunoscută poziţia şi nu suntem mulţumiţi de asta."
Mai fermă decât preşedintele Trump, ambasadoarea americană la ONU:
Nikki Haley, U.S. Ambassador to the United Nations: "Această încălcare strigătoare la cer a suveranităţii teritoriale Ucrainei este parte a unui model de conduită a Rusiei."
Vladimir Putin şi Donald Trump ar urma să aibă o întâlnire între patru ochi saptamna viitoare, cu ocazia summitului G20, din Argentina.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Etichete: donald trump, klaus iohannis, marea azov,
Dată publicare:
