Micile afaceri încă funcționează la parterul clădirilor cu risc seismic mare, deși este ilegal. Ce spun autoritățile
Degeaba avem reguli dacă le punem rar în aplicare sau uităm de ele. Dovadă sunt micile afaceri care încă funcționează în blocurile cu risc seismic mare, deși la începutul lunii a fost promulgată o lege care interzice total acest lucru.
Documentul este o completare a unei versiuni mai vechi, dată imediat după incendiul de la Colectiv. O bună parte dintre afaceri s-au închis pe moment, dar pentru că existau ambiguități în text, toata lumea s-a întors la treabă.
După nenumărate modificări aduse legii inițiale care a intrat în vigoare imediat după incendiul din clubul Colectiv, la începutul acestei luni a fost promulgată varianta finală. Este interzisă orice activitate comercială în clădirile cu risc seismic 1 și 2 expertizate după anul 2008.
În București sunt aproximativ 150 de clădiri cu risc seismic 1 și 2. Cele mai multe dintre ele în zona centrală. Pe Bulverdul Magheru, de pildă, sunt zeci de afaceri care încă funcționează la parterul clădirilor. Mai mult decât atât, pe blocuri sunt și afișe publicitare, deși legea care a intrat în vigoare la 1 august intrezice acest lucru.
Cei care lucrează în spațiile comerciale vizate spun că nu sunt la curent cu noile reglementări.
Directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic spune că legea este nouă și că o să mai dureze până când se vor mișca lucrurile.
Reporter: Până acum nu s-a făcut niciun demers?
Răzvan Munteanu, directorul Adiministrației Municipale pentru Consilidarea Clădirilor cu Risc Seismic: „Principalul demers a fost efectiv aprobarea legii. Legea a intrat în vigoare la începutul lunii, probabil până se mișcă și se mobilizează instituțiile abilitate va mai dura câteva săptămâni. Noi am făcut un centralizator și îl vom transmite fiecărui sector”.
Într-un răspuns pentru Știrile PRO TV, Direcția Generală de Poliție Locală și Control recunoaște că până acum nu au fost trimise notificări către cei care au afaceri în clădirile cu risc.
„Ca urmare a publicării în Monitorul Oficial nr. 55/2023, am luat la cunoștință de prevederile Ordonanței nr. 6/2023, pentru modificarea Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, motiv pentru care a fost inițiată ședință de pregătire profesională împreună cu reprezentanții Serviciului Contecios, Legalitate Acte și îndrumare Juridică. Având în vedere faptul că, în actul normativ sus menționat nu sunt prevăzute sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea articolului 10, alineatul (7): "Este strict interzisă desfășurarea activităților comerciale de orice natură, precum și amplasarea de mijloace publicitare pe fațada și/sau pe terasa/învelitoarea imobilului, suspendarea de stâlpi, pereți, scări interioare și altele asemenea în cazul clădirilor încadrate în clasa de risc seismic RS I sau Rsll prin raport de expertiză tehnică, realizată conform normativului Cod de proiectare seismică (...)", până în acest moment instituția noastră nu a întreprins acțiuni de control în acest sens”, a transmis Direcția Generală de Poliție Locală și Control.
Prima interdicție privind desfășurarea de activități care ar putea produce aglomerări de persoane în clădirile cu risc a fost introdusă în toamna anului 2015. Atunci, aproape o treime dintre localurile din Centrul Vechi și-au oprit activitatea. Însă la scurt timp legea a suferit modificări pentru că nu menționa clar ce înseamnă aglomerări de persoane.
Matei Sumbasacu, președintele Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic: „Doi ani mai târziu, în 2018, legiuitorul a revenit și a definit aceste spații ca fiind spațiile în care pot încăpea simultan 50 de persoane fiecărei persoane revenindu-i o arie de minim 4 mp2, practic spațiile de 200 de mp2 sau mai mari. Și astfel am văzut după că s-au redeschis foarte multe dintre aceste spații pentru că ele mai mici de 200 de mp2”.
Legea care a intrat în vigoare pe 1 august face referire și la programele de consolidare. Dacă până acum era necesară unanimitatea coproprietarilor, acum este nevoie de acordul a 50% +1 dintre aceștia. Totodată, a fost adăugată și posibilitatea ca statul să creeze programe de finanțare prin credite pe care le va putea acorda asociațiilor care doresc să își consolideze imobilele.
