Clădirile cu bulină roșie în București. Harta celor mai periculoase construcții din Capitală

Anul acesta s-au împlinit 46 de ani de la ultimul cutremur devastator care s-a produs în România. Pe 4 martie 1977, România a fost zguduită de un cutremur cu o magnitudine de 7,4 grade.

Cu toate că de atunci nu s-a mai produs un seism atât de puternic, scenariul din 1977 se poate repeta oricând, potrivit experților, iar în București există destule clădiri cu un risc seismic ridicat, care pot să cadă sau să sufere avarii majore la un seism cu o magnitudine de de peste 7 pe Richter.

Propaganda din timpul comunismului a răspândit, după cutremurul din ‘77, mai multe mituri privind tehnicile de construcție care s-au păstrat până astăzi și în care oamenii continuă să creadă și în prezent.

Când se acordă bulina roșie unei clădiri

Bulina roșie afișată pe clădiri înseamnă că imobilul respectiv este încadrat în clasa I de risc seismic, ceea ce îl face  vulnerabil la cutremur, a spus inginerul Matei Sumbasacu.

Citește și

GALERIE FOTO. Cutremur 1977: Clădiri importante din Bucureşti distruse în urma seismului din 4 martie

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Potrivit acestuia, în București sunt peste 2.000 de clădiri care sunt în pericol de colaps la următorul cutremur.

În urma unei expertize tehnice, clădirile se pot încadra într-una din clasele de risc seismic: Rs I, Rs II, Rs III și Rs IV și în categorii de urgență (U1, U2 și U3).

Ce înseamnă clasele de risc seismic sau categoriile de urgență

Potrivit OUG 20/1994, clădirile expertizate tehnic se încadrează într-un dintre următoarele clase:

Clasa Rs I - presupune construcțiile cu risc ridicat de prăbușire totală sau parțială la cutremurului de proiectare corespunzător stării limită ultimă;

Clasa Rs II - cuprinde clădirile care în urma cutremurului pot suferi degradări structurale majore, care pun în pericol viața locuitorilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă;

Clasa Rs III - corespunzătoare construcțiilor care pot prezenta risc de avariere moderată la care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor;

Clasa Rs IV - sunt încadrate clădirile la care răspunsul seismic așteptat este similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare;

Categoriile de urgență în care sunt încadrate clădirile reprezintă perioada de timp în care pot fi consolidate. Astfel, avem:

U1 - consolidarea clădirii în maxim 2 ani;

U2 - consolidarea în maxim 5 ani;

U3 - consolidarea în maximum 10 ani;

Zonele cu multe clădiri roșii în București

Cele mai multe clădiri vulnerabile la cutremur se află în zona de centru a Capitalei. Pentru a vedea cu exactitate care sunt clădirile cu risc seismic ridicat din centrul orașului sau din alte zone, puteți consulta harta clădirilor vulnerabile la cutremur întocmită de Asociația de Reducere a Riscului Seismic (RE:Rise) în parteneriat cu geo-spatial.org.

Clădiri emblematice din Capitală cu risc seismic

După cutremurul din '77, clădirile construite în perioada interbelică au suferit avarii și au fost încadrate în clase cu risc seismic. Printre clădirile publice care necesită consolidare menționăm: Casa Capșa, Nunțiatura Apostolică din România și Hotel Moxa.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5