Măsurile fiscale anunțate de Guvern vor duce la scumpiri și concedieri. Cum explică antreprenorii vizați
Obligați să plătească taxe mai mari, unii dintre antreprenori anunţă că vor fi nevoiți să crească tarifele pentru serviciile prestate, iar alții îşi vor restrânge afacerile, lucru care va duce automat la concedieri.
Experții fiscali consideră însă că deciziile luate de statul român erau necesare pentru reducerea deficitului bugetar.
Pentru a-i încuraja pe români să îşi monteze panouri fotovoltaice și pompe de căldură, la începutul anului autoritățile au modificat taxa pe valoare adăugată de la 19 la 5%.
Acum, pentru livrarea și montarea acestor echipamente, TVA va crește de la 5 la 9 la sută.
Dan Tudose, manager: „Înseamnă că în loc să instalăm 20 de panouri, vom instala 18, cu 5 la sută mai puține panouri și echipamente pentru că avem o creștere de cost cu aceste sisteme”
Într-un comunicat de presă, furnizorii şi distribuitorii de energie au criticat dur creșterile de taxe, care, spun aceştia, pun în pericol capacitatea de a furniza energie electrică și de a finanța schemele de plafonare.
Furnizorii prefinanțează aceste scheme și recuperează ulterior, cu întârziere, banii datorați de autorități pentru plafonarea prețurilor, situație care a antrenat împrumuturi pentru a le susține. O nouă taxă ar afecta decisiv resursele financiare disponibile, susțin reprezentanții Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie.
Taxe mai mari vor plăti și cei care desfășoară diferite activități turistice și de agrement, dar și managerii de hoteluri ori pensiuni. De exemplu, TVA-ul va crește de la 5 la 19 la sută pentru plimbările cu mocănița, telecabina, telescaunul, șalupa sau alte ambarcațiuni.
Manager de pensiune: „În primul rând turismul, industria ospitalității este afectată- acest lucru va fi imposibil de a păstra o concurență reală și de a ține turiştii în zona noastră, tendința este de a pleca în alte zone, de ce, pentru că prețurile sunt mai mici, ori crescând TVA, cresc și prețurile.”
Vor fi afectate și sălile de sport, cele de antrenament sau dansuri. În România, funcționează aproximativ o mie de centre de fitness, unde ajung în jur de un milion de clienți, potrivit datelor din sector.
Alex Lascăr, manager sală de sport: „Noi vedem ca o descurajare a celor care aleg să facă sport, e o taxă suplimentară a oamenilor pentru că industria nu va putea suporta această creștere, va fi o creștere de aproape 15% – un abonament mediu care va fi 200 de RON va fi la 230 de RON”.
Alex Milcev, expert fiscal: „Oamenii de afaceri sunt foarte îngrijorați de lipsa de echilibru din pachetul legislativ, pentru că pune o presiune foarte clară și ușor de cuantificat asupra mediului de afaceri și o presiune nu foarte clară și mai greu de cuantificat asupra sectorului public.”
Experții fiscal spun că măsurile sunt justificate
Experții fiscali susțin însă că aceste măsuri sunt necesare și că ar fi trebuit luate de multă vreme. România încasează din taxe și impozite aproximativ 27 la sută din PIB , față de o medie europeană de peste 40 la sută, în timp ce cheltuielile sunt tot mai mari.
Ionuț Dumitru, economist: „Noi cheltuim în plus față de ce încasăm circa 7 la sută din PIB, deficit bugetar, ca și cum ai o familie care are venituri de 100 de lei și cheltuieli de 125 – 126 de lei, lună de lună, 25, 26 de lei la fiecare sută de lei venituri îi împrumuţi, o situație deloc confortabilă pentru a reduce deficitul bugetar. România are un regim fiscal plin de excepții și regimuri preferențiale și de portițe de optimizare fiscală, asta e punctul de la care plecăm.”
În plus, susțin economiştii, pachetul de măsuri este insuficient pentru a atinge ținta de deficit.
Daniel Dăianu: „Aici trebuie să existe solidaritate, eu nu vreau să contribui, eu nu vreau să plătesc, îmi cresc taxele și impozitele, statul umflat. Cine să plătească? Cine să plătească? Turcul? Cine să plătească pentru noi, nu se poate așa ceva și trebuie să existe onestitate.”
Nemulțumirile vin pe fondul unei proaste gestionări a banului public și a unui cerc vicios în care România se învârte de zeci de ani. În timp ce taxele și impozitele cresc, serviciile publice din țara noastră sunt de o calitate tot mai slabă. Nu avem suficiente drumuri și autostrăzi, iar sănătatea și educația sunt domeniile cu cele mai mici finanțări, la coada tuturor clasamentelor europene.
