Mai puțin de jumătate dintre români cred că oamenii sunt darnici și se ajută unii pe alții. STUDIU
Mai puțin de jumătate dintre români cred că oamenii sunt darnici și se ajută unii pe alții. Iar acest crez îl au îndeosebi cei cu venituri mici și medii din orașele mici sau din comunități restrânse, potrivit unui studiu recent.
În același timp, la fel de mulți spun că nu au încredere în cei din jur.
Când fac fapte bune, cei mai mulți români se îndreaptă către oamenii străzii, pe care îi văd zi de zi, arată un studiu realizat în această lună, la care au participat peste 1000 de persoane din mediul urban.
O treime dau bani unor ONG-uri, în general tinerii cu venituri peste medie și seniorii în mare parte, aproape la fel de mulți, fac donații către biserici.
Mult mai puțini români oferă timp, fac voluntariat pentru o cauză sau donează sânge. Ambele implică un efort mai mare, însă nu costă. Asta arată că a face bine nu este doar despre bani, de multe ori, ci mai degrabă despre dorința de a-i ajuta pe cei din jur.
Gelu Duminică, sociolog: „În educația noastră, noi am fost mai degrabă obișnuiți cu a da de pomană. Tot pentru morții tăi, e un pic de egoism acolo, sperând că faci un bine. Nu am fost învățați altfel. Marea resursă pe care omul o are, nu sunt banii, este el însuși, este timpul săi, este o vorbă bună pe care o are la dispoziție și care nu costă nimic.”
Iar de la vorbă, la faptă, e cale lungă, mai arată cercetarea. Pe rețelele sociale, de pildă, mulți distribuie, dar puțini donează.
Daniel Enescu, rprezentant: „Putem să vedem că între cei care distribuie o cauză pe rețelele lor către prietenii și cei care donează este de trei la unu. La fiecare trei oameni care distribuie, există un om care și donează.”
Pe mulți îi oprește însă și neîncrederea. Majoritatea participantilor la studiu cred că societatea românească este bazată pe răutate și invidie și nu au încredere în cei din jur. Totuși...
Gelu Duminică, sociolog: „În momentul în care dăm celuilalt, cum zice și Biblia, nu dăm neapărat celuilalt. Ci îi dăm lui Dumnezeu și nouă înșine, în condițiile în care suntem conștienți că ceea ce avem astăzi nu se datorează numai muncii noastre și ar trebui să fim conștienți că suntem privilegiați.”
