"Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Bolojan Ilie-Gavril - preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan - secretar general al Partidului Naţional Liberal, invocată de pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril. Respinge cererea formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâţii Bolojan Ilie-Gavril - preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan - secretar general al Partidului Naţional Liberal, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril. Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a Civilă. Respinge în rest cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril, ca neîntemeiată. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare", se arată în minuta deciziei.
Reacția PNL
Partidul Naţional Liberal anunţă că a luat act de decizia pronunţată astăzi de Tribunalul Bucureşti, în urma solicitărilor depuse de unii contestatari.
„Această hotărâre judecătorească nu influenţează în mod direct Partidul Naţional Liberal şi realităţile din partid în acest moment deoarece suspendă doar anumite hotărâri. Conducerea aleasă la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 îşi exercită pe deplin atribuţiile, iar hotărârile Congresului şi ale noilor organisme de conducere, alese potrivit Statutului PNL, sunt în vigoare şi trebuie respectate de membrii partidului. Suspendarea produce efecte numai pentru viitor, iar Congresul a avut deja loc”, arată formaţiunea într-un comunicat oficial.
Potrivit PNL, „hotărârea judecătorească pronunţată astăzi nu poate afecta hotărârile adoptate de Congres”.
„Nu putem să nu observăm că ”bătăliile politice” din partid s-au mutat în justiţie. Brusc în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al PNL, Tribunalul Bucureşti a constituit 6 completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. Astfel, doar 6 judecători, din peste 100 ai Tribunalului Bucureşti, au fost desemnaţi în mod direct de preşedintele acestei instanţe şi numai aceştia pot judeca astfel de cauze. Este o decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secţie nou-înfiinţată are nevoie de avizul CSM”, subliniază PNL.
PNL anunţă că va ataca, pe toate căile legale, Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 18 din 23 iunie 2026 a Tribunalului Bucureşti.
„Aceiaşi contestatari au înaintat mai multe cereri în instanţă. Una dintre acestea, având ca obiect hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026, are termen de judecată la data de 8 iulie 2026, dosarul fiind repartizat judecătoarei M.L., colaboratoare a doamnei Gorghiu, reclamantă în dosar. În perioada în care doamna Gorghiu a fost ministrul Justiţiei, aceasta a solicitat detaşarea doamnei judecător M.L. în cadrul ministerului, iar prin Hotărârea CSM nr. 2156 din 14 septembrie 2023, aceasta a fost detaşată şi a lucrat în Ministerul Justiţiei pe toată durata mandatului doamnei Gorghiu. Din acest motiv, PNL va solicita recuzarea acesteia”, mai spun liberalii.
Cine a semnat contestația
Contestaţia este semnată de 18 liberali din aripa Adrian Veştea. Aripa Veştea din PNL a depus, după Congres, la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare de urgenţă a Deciziilor BPN prin care s-au convocat Consiliul Naţional şi Congresul, arătând că scopul evident a fost de a modifica Statutul partidului şi de a elimina membrii şi aleşii cu opinie divergentă.
Aceştia au introdus şi o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Naţional Liberal şi a preşedintelui partidului, prin care solicită antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâţilor şi obligarea acestora, în solidar, la plata de 250.000 lei daune morale de fiecare reclamant, respectiv 4.000.000 lei în total.
Acţiunea a fost înregistrată de către Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Rusu şi Eduard Mititelu.
Surse politice au precizat că, în urma deciziei Tribunalului Bucureşti, toată structura de conducere a partidului anterioară Congresului din data de 21 iunie rămâne în funcţie. Decizia are drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare.