Liviu Voinea: Intreruperea acordului cu FMI ar creste cheltuielile cu dobanzile cu 0,34% din PIB
Intreruperea acordului cu FMI ar creste riscurile pentru Romania, iar la nivelul costurilor ar insemna, intr-un scenariu moderat, un avans al cheltuielilor cu dobanzile de la 1,57% la 1,91% din PIB, afirma ministrul Bugetului, Liviu Voinea.
La un Produs Intern Brut estimat la aproape 140 miliarde de euro in acest an, cheltuelile suplimentare s-ar cifra la cel putin 460 milioane de euro."Ce consecinte ar avea intreruperea? Consecinte negative la nivelul costurilor si al volatilitatilor si al riscului de contagiune din socuri regionale. Riscurile vor creste. Dobanzile vor creste pentru a ne finanta deficitul", a spus Voinea., citat de Mediafax.
Reactia ministrului vine in urma unui studiu elaborat pentru Societatea Academica Romania de catre analistul Florin Citu, care propune renuntarea la acordul cu Fondul Monetar International, intrucat intelegerile de pana acum au permis doar amanarea reformelor si evitarea confruntarii cu presiunea pietelor.
"Toata lumea crede ca, daca scapam de Fond si CE, vom merge cu deficitele in sus. Nu este asa. Vom avea deficite mai mici, pentru ca dobanzile sunt mai mari si nu vom avea acces la fonduri", a spus Voinea.El a aratat ca fara acord cu Fondul Monetar International ratele dobanzilor ar creste, pe un scenariu moderat, cu un punct procentual.
"Cheltuielile cu dobanzile ar creste numai in acest an de la 1,57 la 1,91% din PIB (...) Cred ca programul cu fondul si CE ar trebui sa continue. In primul rand, normal, trebuie finalizate cu succes", a continuat Voinea.De fapt, chiar Catu apreciaza ca statul ar trebui sa se preocupe mai mult de reforme in cazul intrruperii acordului ci FMI, tocmai din cauza presiunii pe care pietele ar pune-o pe costurile de finantare.
Citu argumenteaza pozitia din Raport aratand ca programul de reforma, chiar daca a fost monitorizat de FMI, se afla cam in acelasi stadiu ca atunci cand a fost aprobat: nicio companie privatizata, sectorul public este si mai prezent in economie, preturile la energie sunt inca controlate. Raportul mentioneaza ca, intre timp, datoria publica a urcat de la 13% din PIB la 40% din PIB, iar PIB-ul potential a scazut aproape de zero.
"Mai grav, pe tot parcursul programelor, in majoritatea cazurilor, tintele de arierate au fost depasite. Reducerea cheltuielilor cu salariile a fost de la inceput o masura temporara. In 2011 salariile din sectorul public au crescut cu 11% iar in 2012 au fost aduse la nivelul salariilor din iulie 2010", se spune in raport. Voinea a replicat aratand ca reducerea deficitelor calculate pe standarde ESA nu este impactata de catre arierate, intrucat in aceste calcule sunt incluse si arieratele.
Romania are in derulare un acord preventiv cu FMI si UE de 5 miliarde euro, fonduri care sunt fi accesate doar in caz de necesitate. In luna ianuarie o misiune comuna a expertiilor internationali a negociat cu Guvernul mai multe masuri de reforme structurale si privatizari care ar urma sa fie implementate pana in luna mai pentru ca intelegerea sa poata fi incheiata, cu o intarziere de trei luni fata de programul initial.Guvernul a anuntat ca intentioneaza sa incheie un nou acord cu FMI in vara acestui an.
FMI a intrerupt misiunile de evaluare dupa luna septembrie a anului trecut, motivand ca doreste sa discute bugetul pentru 2013 doar cu executivul rezultat dupa alegerile parlamentare din luna decembrie. Actualul acord a fost parafat in primavara anului 2011, odata cu inchiderea intelegerii incepute in 2009, si urma sa fie finalizat in luna martie a acestui an.
