Lemnul arborilor seculari, la mare căutare în industria mobilei. Cum poti fi protejați
Deşi are tot mai puţini arbori seculari, România nu ştie nici să îi protejeze, nici să îi pună în valoare.
Mai nou, drujbele tăietorilor îi pun la pământ pentru că, în industria mobilei, este la mare căutare lemnul copacilor bătrâni de secole. Câţiva parlamentari vor să îi salveze, în al 12-lea ceas, şi să înfiinţeze un registru special, de care să se îngrijească primăriile.
La 70 de kilometri de Braşov, în comună Mercheașa stă falnic un stejar de peste 900 de ani. Numit şi „Bătrânul din Carpaţi”, copacul a avut noroc de nişte ONG-isti care l-au îngrădit şi au crescut în jurul lui poveşti care atrag turişti, un traseu pentru biciclişti şi un festival.
Cătălin Cantor, geoparcul Carpaterra: „Noi avem extrem de puţini arbori de dimensiunile acestea la noi în ţară. Stejarul din Merchiașa are 9,3 m în circumferinţă. Ceea ce e enorm. Cee e iar spectaculos acolo e că e o păşune foarte întinsă între trei judeţe”.
Arborii seculari nu au un statut aparte. Dacă se afla pe domeniul public, sunt îngrijiţi cu un aviz de mediu, dar ajung pe mâna aceloraşi firme care subcontracteaza lucrările primăriilor. De aceea sunt ciuntiţi până se usucă.
Platanul din Cişmigiu este emblema acestui parc din 1854, numai că în urmă cu câţiva ani, de jurul împrejurul copacului au fost săpate şanţuri şi puse nişte instalaţii de iluminat care nici nu funcţionează. Atunci, rădăcina a fost secţionată, iar astăzi, un sfert din coroana acestui copac se usucă.
Mai mult, în industria mobilei, a devenit foarte căutată mobila din lemn secular acoperită cu răşină epoxilică. O măsuţă de cafea costă câteva mii de lei.
Aurel Oprinoiu, senator USR: „În ultima periodă, aceşti arbori remarcabili au devenit de interes pentru a fi exploataţi. Sunt convins că peste tot, aceşti arbori au o poveste, tocmai de aceea ne-am gândit noi să-i protejăm printr-o lege, printr-o inventariere”.
Diana Buzoianu, deputat USR: „Arborii aceştia seculari exploataţi nu aduc o valoare econ şi în cel mai cinic calcul şi dc aduc câteva mii de euro dc sunt folosiţi pt foc sau pt mobolier, banii nu se întorc niciodată în comunitate".
În acest moment există un registru al arborilor remarcabili în care sunt înregistraţi peste cinci mii de copaci. Ca să fie incluşi aici, trebuie să aibă măcar 150 de ani vechime, de la 200 de la 450 de centimetri în circumferinţă, în funcţie de specie, sau să aibă valoare culturală.
O dată recunoscuţi ca fiind remarcabili, aceşti copaci nu se taie decât dacă sunt complet uscaţi, dezrădăcinaţi sau risca să să prăbuşească peste oameni. Cine nu respectă legea, riscă o amendă între 5 şi 15 mii de lei.
