Legea Marţială va fi instituită în Ucraina ca urmare a incidentului cu Rusia

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroshenko, a propus luni instituirea stării excepționale pe teritoriul Ucrainei, pentru o perioadă de 30 de zile.

Stirileprotv

UPDATE 21:40 Parlamentul ucrainean a aprobat luni seară introducerea legii marţiale în regiunile de frontieră pentru o perioadă de 30 de zile, pe fondul tensiunilor cu Rusia care a capturat duminică trei dintre navele sale militare, transmite AFP.

Un proiect de lege iniţiat pe loc a fost aprobat de 276 de deputaţi, în timp ce majoritatea era de 226, în cadrul unei şedinţe tensionate în prezenţa preşedintele Petro Poroşenko şi a premierului Volodimir Groisman.

Această decizie, fără precedent de la proclamarea independenţei fostei republici sovietice în 1991, a fost luată la iniţiativa preşedintelui Poroşenko care a justificat-o printr-un risc crescut al unei ofensive terestre ruse.

"Informaţiile serviciilor de informaţii arată ameninţarea extrem de ridicată a unei operaţiuni terestre împotriva Ucrainei", a afirmat luni Petro Poroşenko într-un discurs către naţiune .

"Imediat ce un soldat va păşi peste frontiera noastră, nu voi pierde niciun moment pentru a proteja ţara", a afirmat el în plenul parlamentului.

Discursul lui Poroșenko

Într-un discurs către naţiune, Petro Poroşenko a menţionat că intenţionează să instituie starea excepţională începând din 28 noiembrie, ora locală 09:00, pentru 30 de zile, şi nu începând cu ziua de luni, aşa cum a decis în ajun Consiliul Securităţii Naţionale şi Apărare (SNBO), conform Agerpres.

„Doresc să vă anunţ decizia mea - voi propune parlamentului să instituie starea excepţională pentru 30 de zile. De ce? Pentru ca legea marţială să nu se suprapună cu campania electorală nici măcar pentru o zi”, a explicat preşedintele ucrainean, încercând să înlăture temerile unor partide că prin instituirea stării excepţionale ar încerca de fapt să anuleze alegerile prezidenţiale preconizate în primăvara anului viitor.

Mai mult, Poroşenko a declarat că noile alegeri prezidenţiale la termen ar trebui să aibă loc, aşa cum se preconiza de la început, la 31 martie 2019, adăugând că proiectul de lege privind alegerile prezidenţiale va fi introdus în parlament la începutul lunii decembrie.

Anterior, preşedintele Ucrainei a promulgat un decret privind instituirea stării excepţionale în ţară în urma incidentului naval produs duminică lângă strâmtoarea Kerci, în urma căruia trei nave ucrainene au fost sechestrate cu forţa de către garda de coastă rusă, iar 24 de marinari ucraineni au fost capturaţi, dintre care câţiva - şase, conform Kievului, trei - potrivit Moscovei - au fost răniţi.

În discursul său, Petro Poroşenko a declarat că instituirea legii marţiale nu va afecta drepturile şi libertăţile individuale, dar documentul care a fost prezentat Radei Supreme conţine totuşi restricţii în acest sens, notează postul de televiziune 122 în pagina sa electronică

Foto: Președintele Ucrainei, Petro Poroshenko

Ce prevedea decretul inițial al lui Petro Poroshenko

"1. Să pună în aplicare decizia Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei din 26 noiembrie 2018, "Cu privire la măsurile de urgență menite să asigurare suveranitatea și independența statului Ucraina și introducerea unei legi marțiale în Ucraina".

2. Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei va supraveghea punerea în aplicare a deciziei Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, introdusă prin prezentul decret."

3. Prezentul decret intră în vigoare în ziua publicării.

Ce înseamnă "legea marţială"

Legea marţială se referă la preluarea directă (dar temporară) a controlului, de către Armată, a unor funcţii ale Guvernului care până atunci au fost exercitate de civili.

Astfel de măsuri sunt instituite ori pe întregul teritoriu al unei ţări, ori doar într-o anume regiune, în situaţii de urgenţă, precum cele de război sau de instabilitate internă profundă. Dea lungul timpului, legea marţială a mai fost instituită şi în teritorii aflate sub ocupație străină.

Reacţia internaţională la acțiunile Federației Ruse

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a condamnat acţiunile Rusiei şi a cerut Moscovei să nu mai provoace Ucraina şi să le permită marinarilor ucraineni capturaţi să se întoarcă acasă, relatează The Independent.

Și Franța, prin ministerul de externe, a susținut că: "Nimic nu pare să fi justificat utilizarea forței de către Rusia. Cerem Rusiei sa-i elibereze pe marinarii ucraineni și să dea înapoi navele capturate cât mai curând posibil".

De cealaltă parte, ministrul de externă rus a acuzat Ucraina că a provocat în mod deliberat incident din Strâmtoarea Kerch pentru a duce la instituirea unei noi runde de sancţiuni economice asupra Rusiei.

Potrivit datelor oferite de Comisia Europeană, sancţiunile economice impuse Rusiei ca răspuns la rolul pe care-l are în Criza din Ucraina au mai multe date limită. Acestea au fost stabilite în funcţie de tipul sancțiunilor şi de destinaţie. Astfel, datele până la care au fost prelungite sancţiunile economice sunt 31 ianuarie 2019, 6 martie 2019, 15 martie 2019 şi 23 iunie 2019.

Kremlinul a mai invocat şi legislaţia internă şi internaţională pentru a motiva capturarea navelor ucrainene, şi a susținut faptul că acestea au intrat ilegal în apele teritoriale ruseşti.

Foto: Strâmtoarea Kerch și Marea Azov

Reacţia populaţiei ucrainene

În Kiev, protestatari ai extremei dreapta au adus torţe şi steaguri în fața parlamentului ucrainean, afişând şi mesajul "Nu cedaţi!".

Foto: Protestatari ai extremei dreapta în Kiev, 26 noiembrie

În acelaşi timp, În oraşul Harkiv, mai mulţi protestatari ucraineni au ars un steag al Federaţiei Ruse şi au aruncat torţe către consulatul rus. Ei au cerut şi că Ucraina să rupă relaţiile diplomatice cu Federaţia Rusă şi să naţionalizeze afacerile ruseşti din Ucraina. Nu în ultimul rând, ei solicita denunţarea unui acord din 2003, în care se prevede împărţirea Strâmtorii Kerch între Ucraina şi Federaţia Rusă.