Laura Codruţa Kovesi, despre cele 2 dosare: "O pată pe obrazul justiţiei"

Laura Codruţa Kovesi a transmis o serie de precizări, după ce vineri dimineaţă. Secția specială de investigare a magistraților a anunțat  în mod oficial, începererea urmăririi penale împotriva ei. AICI, comunicatul SIIJ.

Punerea sub învinuire a Laurei Codruța Kovesi în al doilea dosar de corupţie naşte deja controverse. În cel de-al doilea dosar sunt două capete de acuzare: gestionarea unui grup infracțional organizat și complicitate la opresiune nedreaptă.

Kovesi este suspectată de aderare la un grup infracţional organizat şi complicitate la represiune nedreaptă în dosarul fostului şef al DNA Ploieşti Lucian Onea şi al fostului său subordonat, procurorul Mircea Negulescu, poreclit ″Portocală″⁣.

În tot acest timp, parlamentarii de la Bruxelles au anunţat că o vor susţine pe Laura Codruta Kovesi pentru şefia viitorului Parchet European în discuţiile cu reprezentanţii Consiliului Uniunii Europene.

MESAJUL TRANSMIS DE LAURA CODRUŢA KOVESI

În replică la comunicatul de presă al SIIJ, arăt următoarele:

1. Învinuirile descrise în comunicatul de presă sunt fabulații întocmite exclusiv în scopul denigrării, chiar atitudinea procurorului de caz, Adina Florea, dovedind că dorește doar un dosar mediatic și nu unul juridic, în care să se afle adevărul.

2. Emiterea unor ordine interne în activitatea curentă a procurorului șef DNA este reglementată, ca atare nu poate fi considerată o activitate ilegală. Emiterea unor circulare/ordine constituie o componentă a activității manageriale pentru uniformizarea practicilor în cadrul structurii de parchet și nu constituie acte ilicite. Este absolut hilar să se susțină că emiterea unor ordine interne scrise este o componentă a coordonării unui grup infracțional organizat. Așa lucrează toate parchetele și toate instituțiile publice, în general. Aceste circulare au rolul unor îndrumări de natură teoretică, procurorii fiind independenți în activitatea lor, mai ales atunci când vorbim de administrarea probelor și de soluțiile emise. Atunci când procurorii audiază martori sunt obligați să respecte dispozițiile Codului de procedură penală și nu îndrumările teoretice care vizează interpretarea unor dispoziții legale. Modul în care procurorii au audiat martorii în procesul penal este verificat de către judecători atunci când judecă dosarele. Sancțiunea audierii unor martori cu nerespectarea dispozițiilor legale are ca efect înlăturarea acestora ca probe din procesul penal.

3. Circulara la care se face referire în comunicatul de presă nu a fost un ordin, ci o sinteză a concluziilor desfășurate la o ședință de lucru internă din DNA, prin care s-a comunicat tuturor procurorilor că a existat o situație în care procurorii de caz au audiat un martor cu identitate reală și apoi și cu identitate protejată. Prin circulara respectivă am transmis tuturor procurorilor modul în care a fost soluționată situația de către instanța de judecată. Esența sintezei a fost aceea că judecătorul trebuie încunoștințat de către procuror în cazul în care este vorba de același martor.

4. Cel mai relevant este faptul că respectiva circulară a fost emisă la câteva luni DUPĂ ce martorii fuseseră audiați în acest fel de către Serviciul Teritorial Ploiești, astfel că este imposibil ca circulara să fi determinat în orice fel un comportament anterior al unor procurori DNA. Circulara a fost emisă în luna octombrie 2016, după ce în cauză fusese finalizat rechizitoriul, iar dosarul trimis în instanță. Conducerea centrală a DNA a aflat despre modul de audiere când această problemă s-a ridicat în judecata în camera preliminară și acesta este motivul pentru care s-a discutat într-o ședință de lucru situația creată. Este aberant să acuzi că ședințele interne ale DNA în care noi procurorii discutăm organizarea activității au constituit activități ale unui grup infracțional. Este revoltător și jignitor pentru DNA și pentru magistratură în general, astfel de ședințe având loc în toate parchetele. De altfel, problema a mai fost dezbătută ulterior și în cadrul altor ședințe ale DNA și pentru că nu a existat o opinie unanimă a fost constituit un grup de lucru pentru analizarea practicii judiciare în materie și formularea unor concluzii.

5. Cu privire la Ordinul nr.38/2016 privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio-video la nivelul DNA, precizez că, după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală și după adoptarea Deciziei Curții Constituționale nr.51 din 16 februarie 2016 privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, a fost necesară uniformizarea practicilor privind această activitate la toate structurile DNA. Această măsură managerială s-a impus pentru că am constatat practici diferite în interiorul DNA. Am avut în vedere și deciziile instanțelor de judecată pe dispozițiile legale privind interceptările. Prin ordin intern am constituit un grup de lucru la propunerea Serviciului Tehnic, iar ordinul procurorului-șef DNA a preluat concluziile pe care acest grup de lucru le-a formulat. În principal, ordinul a stabilit modul în care procurorii vor lucra cu Serviciul Tehnic al DNA, circuitul documentelor și al suporților tehnici. Acest ordin s-a impus în principal pentru că Serviciul Tehnic al DNA deservea toate structurile teritoriale. El nu conține nici o dispoziție contrară legii, ci stabilește doar circuitul administrativ al documentelor, lucrărilor și suporților optici în cazul interceptărilor efectuate prin serviciul tehnic al DNA.

6. Cu privire la cea de-a doua acuzație, arăt că este vorba de un rechizitoriu cu aviz de legalitate de la un procuror șef de secție, rechizitoriu care, potrivit legii, nu trebuie avizat și nici nu a fost avizat de procurorul-șef al DNA. Comunicatul SIIJ face referire la “conduita mea de procuror ierarhic” o acuzație neclară și foarte generală, în condițiile în care acest caz nu s-a aflat niciodată în coordonarea mea și nu am avizat de legalitate nici unul din actele din dosar. Legalitatea rechizitoriului a fost confirmată oricum de Înalta Curte de Casație și Justiție în judecata în cameră preliminară. Cazul nu a fost soluționat definitiv pe fond.
Așadar, este absolut hilar să se susțină că, prin această activitate managerială de stabilire a unor reguli administrative, am participat coordonat la comiterea unor fapte penale.
Apreciez ca fiind în totală contradicție cu normele legale și, deci, lovite de nulitate, TOATE actele SIIJ efectuate împotriva mea. Toată activitatea s-a derulat cu împiedicarea exercitării drepturilor mele legale. Nu am avut acces la acuzațiile în detaliu, nefiindu-mi comunicată ordonanța prin care s-a formulat acuzația. Modul în care s-a desfășurat și se desfășoară în acest caz urmărirea penală este o pată pe obrazul justiției, căci, în mod evident, SIIJ nu urmărește administrarea unor probe valide, în conformitate cu principiul loialității, ci crearea unei aparențe de vinovăție pentru influențarea opiniei publice."

Articol recomandat de sport.ro

Clara, îndrăgostită de iubitul de 85 de ani: ”Are un spirit tânăr”