Laura Codruţa Kovesi, la întoarcerea în ţară: "E un vot pentru sistemul de justiţie român"

×
Codul embed a fost copiat

Fosta şefă a DNA s-a întors miercuri după-amiază în ţară, după victoria de la Bruxelles.

Kovesi a fost aşteptată de presă, dar şi de mai mulţi susţinători, la aeroportul Henri Coandă din Otopeni. Ea a făcut o scurtă declaraţie.

"Sunt foarte onorată, sunt foarte bucuroasă", a spus ea. "Nu e un vot doar pentru mine, e pentru tot sistemul de justiţie român, pentru cetăţenii care susţin statul de drept pentru toţi judecătorii şi procurorii care lucrează sub presiune. Aştept decizia decidenţilor europeni. M-am înscris singură în această procedură, nu am avut sprijinul Guvernului de la Bucureşti, nu l-am cerut şi nici nu îl aştept. Sunt onorată de decizie, dar aştept decizia care se va lua de către politicieni. A fost foarte important pentru mine că m-aţi susţinut."

"Sunt alături de colegii mei judecători şi procurori. Ce se întâmplă în aceste zile în justiţia din România este extrem de grav. Colegii mei se luptă împotriva subordonării justiţiei de către politic"

Citește și
laura codruta kovesi, libe comisie,
Prima reacție a Laurei Codruţa Kovesi după câștigarea votului din Comisia LIBE
Alertă maximă la Iași după moartea liderului interlop Costel Corduneanu. Planul conceput de poliție, echivalent cu un cod roșu la accidente rutiere: „Suntem mai mulți ca de obicei”

Comisia pentru libertăţi civile din Parlamentul European (LIBE) a decis  miercuri prin vot secret să propună numele Codruței Kovesi pentru funcția de procuror-șef european.

Kovesi a obținut 26 voturi în comisia pentru libertăți civile și justiție! Ea este urmată de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 22 de voturi, şi de candidatul german Andres Ritter, cu un vot, a anunţat Comisia de libertăţi civile (LIBE).

De asemenea, Kovesi a obţinut marţi seară cele mai multe voturi, 12, în Comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului European.

Ea a fost urmată de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 11 voturi, şi de candidatul german Andres Ritter, cu un vot, potrivit biroului de presă al Parlamentului European.

Procurorul-şef european va conduce Parchetul European (EPPO) care se aşteaptă să fie operaţional până la sfârşitul anului 2020. Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.

Parchetul European va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste.

Până în prezent, 22 de state membre ale UE s-au alăturat Parchetului European. Exceptând Marea Britanie care va părăsi UE, cele cinci ţări care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Articol recomandat de sport.ro
Simona Halep ar putea deveni patroană de club! E așteptată alături de două staruri de la FC Barcelona
Simona Halep ar putea deveni patroană de club! E așteptată alături de două staruri de la FC Barcelona
Citește și...
Iohannis a văzut rezultatele votului pentru Kovesi pe telefonul procurorului general. VIDEO
Iohannis a văzut rezultatele votului pentru Kovesi pe telefonul procurorului general. VIDEO

Procurorul general al României Augustin Lazăr și președintele Klaus Iohannis au urmărit rezultatul votului dat miercuri în Comisia LIBE din Parlamentul European pentru funcția de procuror-șef european de pe telefonul mobil al șefului Parchetului.

Prima reacție a Laurei Codruţa Kovesi după câștigarea votului din Comisia LIBE
Prima reacție a Laurei Codruţa Kovesi după câștigarea votului din Comisia LIBE

Laura Codruţa Kovesi a declarat miercuri după votul din Comisia LIBE privind nominlizarea sa pentru postul de procuror-şef european, că este foarte bucuroasă, mulţumind tuturor celor care au susţinut-o.

Momentul în care Maria Grapini îi pune întrebări Codruței Kovesi în timpul audierilor din PE. VIDEO
Momentul în care Maria Grapini îi pune întrebări Codruței Kovesi în timpul audierilor din PE. VIDEO

Laura Codruţa Kovesi a fost audiată în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European, marți după-amiază. Un moment dificil a fost cel în care Maria Grapini i-a adresat întrebări.

CTP, dupa audierea Codrutei Kovesi în PE:
CTP, dupa audierea Codrutei Kovesi în PE: "Kovesi a venit aici ca o pedestrașă. Cu pământul sub picioare"

Laura Codruța Kovesi este cea mai potrivită pentru funcția de procuror-șef european, a spus jurnalistul Cristian Tudor Popescu, după audierea sa din Comisia LIBE a Parlamentului European.

Recomandări
VIDEO. Haos în Dubai, din cauza furtunii violente. Zeci de zboruri au fost anulate sau amânate. Multe au legătură cu România
VIDEO. Haos în Dubai, din cauza furtunii violente. Zeci de zboruri au fost anulate sau amânate. Multe au legătură cu România

Aeroportul Internaţional Dubai (DXB) a fost transformat într-un adevărat lac, marți, din cauza furtunii violente care a lovit orașul din Emiratele Arabe Unite.

România, ajutată de SUA să doboare dronele rusești care ne trec granița. „Există un plan cuprinzător”
România, ajutată de SUA să doboare dronele rusești care ne trec granița. „Există un plan cuprinzător”

Asistentul pentru afaceri europene şi eurasiatice al secretarului de stat american, James O'Brien, a declarat, marţi, că SUA lucrează cu România în ceea ce priveşte ameninţările venite în contextul războiului din Ucraina.  

Raport CSAT: Spionii ruși au încercat să se infiltreze în România printre refugiații ucraineni. Ce urmăreau
Raport CSAT: Spionii ruși au încercat să se infiltreze în România printre refugiații ucraineni. Ce urmăreau

Creşterea numărului incidentelor militare, atacuri cibernetice de sorginte rusă, posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaţilor ucraineni, printre riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina.