La ce sisteme de irigații apelează fermerii români pentru a-și proteja culturile
Cu irigatiile la pămânț și cu prognoze care anunță ani secetoși, ministerul Agriculturii vrea să acorde fonduri pentru sisteme individuale.
Investiția este destul de mare, însă, este esențială pentru producție. Fermierii care au avut banii lor, dar au luat și europeni, au făcut deja acest pas, iar rezultatele se văd.
Ramona Pandelaș are o seră în care cultivă roșii bio, în Letca Nouă, județul Giurgiu. Ca să nu își pună în pericol cultura și-a montat un sistem inteligent care captează apă de ploaie. Practic, pe acoperișul serei sunt mai multe țevi care o preiau și o vărsă într-un rezervor.
Își acoperă astfel 40% din necesar, iar restul dintr-un puț. Ulterior, printr-un sistem inteligent, fiecare picătură ajunge direct la plante. Ca sursă de finanțare a avut și bani europeni.
Ramona Pandelaș, deținătorul serei: “În spate avem tancul de apă care colectează apă pentru irigații, iar aici avem stația de pompare, care preia apă din tanc și o împinge către structura serei în interior. Acestea sunt sistemele de picurare care sunt așezate foarte aproape de plantă astfel încât planta primește apă. (Reporter: Câtă apă are nevoie atât îi și dă?). Exact. Cantitatea de apă de care planta are nevoie este dozată de către computerul, automatizarea serei.”
Sera este în totalitate automatizată. Cei opt senzori, răspândiți printre plante, măsoară temperatura și umiditatea, iar când parametrii scad, sistemul dă automat comandă pereților serei să se deschidă ori sistemului de irigații să pornească.
Relu Bărbulescu în schimb, un fermier din Ialomița, cultivă 1.500 de hectare cu cereale, în câmp deschis. Pentru cultura lui a fost mai potrivit un sistem mobil de irigații cu care reușește să acopere, însă, doar 20 de hectare, pentru că sursa de unde ia apă îl limitează. Iar electricitatea pentru sistemul de irigații o obține de la panourile fotovoltaice.
Relu Bărbulescu, fermier: “Singura problemă este sursa de apă. Un pivot așa mic cum e al meu consumă 100 de tone pe oră și noi tragem apă din lac. Iar în câmp, unde nu avem sursă de apă, dar am putea să putem un pivot de 800 de metri, care să irige undeva la 300 de hectare odată, ai nevoie de undeva la 500 metri cubi de apă și n-ai de unde. Iar din subteran...trebuie să faci 10 fânțâni.
Sunt însă puțini cei care își permit să investească zeci de mii de euro în astfel de sisteme. Iar cele puse la dispoziție de statul român abia funcționează.
România are în total 9,4 milioane de hectare de teren arabil. Din acesta, doar 1,3 milioane de hectare au un sistem de irigațîi, însă nici acesta nu este funcțional peste tot. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică în anul 2020, de pildă, doar 5% din această suprafață a fost irigată. Adică 470 de mii de hectare.
Ministerul Agriculturii spune că are pregățîțe fonduri europene pentru fermierii care vor să își monteze propriul sistem de irigațîi. 400 de milioane de euro vor putea fi accesate în perioada următoare, iar alte 100 de milioane de euro vor fi investite în sistemul local de irigațîi.
Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: "Fermierii vor depune la ministerul agriculturii, la Agenția Națională de Îmbunătățiri funciare o cere însoțită de un proiect tehnic, și de absolut toate avizele se va ocupă această instituție. Astfel încât fermierii să stea în fermă să producă și statul, prin angajațîi lui, să se ocupe de aprobarea acestor sisteme".
Banii vor putea fi accesați din această vară.
Etichete: ferme, fermeri, irigatii, producatori,
