Istoric austriac: În sânul Bisericii Ortodoxe Române există tendințe proruse și anti-occidentale. “E un moment de răscruce”

Este opinia lui Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie la Universitatea din Viena, specializat în spațiul est-european, cu accent pe istoria recentă a României.

Într-un interviu pentru știrileprotv.ro, el a vorbit și despre tendințele pro-ruse și anti-occidentale ale unor înalți clerici din BOR. El l-a menționat, în context, pe ÎPS Teodosie, care este “cel mai vizibil reprezentant al curentului pro-rus” din Biserica Ortodoxă Română.

Totuși, el a precizat că “în momentul de față” nu se poate vorbi despre astfel de tendințe la nivelul BOR ca instituție, și că în ultimii ani, a observat “o anumită deschidere” a Bisericii Ortodoxe.

„Un popor ortodox duce un război împotriva altui mare popor ortodox”

Oliver Jens Schmitt:  “Ortodoxia, în general, se află la un un moment de răscruce, pentru că un popor ortodox - rușii, cu sprijinul patriarhului rus Kiril, duce un război împotriva unui alt mare popor ortodox, ucrainienii. Și fiecare societate ortodoxă trebuie să se întrebe unde ne aflăm, pentru că există, de fapt o schismă între Moscova și Patriarhul Ecumenic de la Constantinopol”.

Citește și

Istoric britanic, apel către tinerii români: Întoarceți-vă în țară. Strategic, România va deveni o placă turnantă în regiune

„Ce se întâmplă e nebunie curată. Și-au ieşit din minţi. Sunt ruşinea Rusiei”. Omul interzis în Rusia lui Putin vine la București

Schmitt a spus că și dezbaterile recente din spațiu public, lansate de intelectuali români apropiați Bisericii, sunt de natură să ridice problema poziționării României ca fiind cea mai mare țară ortodoxă din Uniunea Europeană.

Oliver Jens Schmitt:  “Cred că în momentul de față există o dezbatere foarte interesantă în sânul Bisericii Ortodoxe Române. Recent, și un grup important de intelectuali apropiați Bisericii a lansat un apel care au criticat în cuvinte foarte sincere tendințele proruse și anti-occidentale în sânul Bisericii.

Adică, nu al Bisericii ca atare, dar în sânul Bisericii, și au încercat să ofere și o analiză: Ce înseamnă asta pentru țară, în general, și pentru integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană? Și, în momentul de față, nu putem vorbi despre Biserică, ci despre tendințele diferite din sânul Bisericii, care au ieșit la iveală în mod destul de puternic, chiar și în ultimele zile. (…)

Cristian Leonte: ÎPS Teodosie este unul din reprezentanții curentului de care vorbeați?

Oliver Jens Schmitt: Da, cu siguranță, este cel mai vizibil reprezentant al curentului pro-rus. (…)

Schmitt a respins, în context, teoria controversatului politolog american Samuel Huntington, care a spus că  “Ortodoxia nu are niciun potențial pentru democrație”.

Oliver Jens Schmitt: “Ucrainienii, românii, grecii și bulgarii arată că asta nu e corect, și probabil a venit și momentul în care chiar și Biserica Ortodoxă Română poate să facă o contribuție esențială la poziționarea Ortodoxiei ca credință, ca și cultură, ca moștenire tradițională, in contextul european”.

Ortodoxia nu e același lucru cu ortodoxismul, “o mișcare eretică de mântuire a neamului”

Schmitt a explicat să există o diferență clară între credința Ortodoxă și ortodoxism, curentul creștin-naționalist care se folosește de dreapta credință pentru a-și promova ideile, și unde “obiectul mântuirii nu este credinciosul, ci neamul”.

Oliver Jens Schmitt:  (…) Purtătorul de cuvânt al Patriarhului, dl. Bănescu, a încercat să tragă și o linie de distincție între ce este Ortodoxia - ca credință, ca dogmă, - și ortodoxism, pe de altă parte, care este, de fapt, o mișcare eretică. Pentru că acolo obiectul mântuirii nu este credinciosul, ci un neam, un colectiv. S-a văzut și în ultima vreme că emoțiile au crescut enorm, și acum Patriahul încearcă să potolească puțin spiritele. Dar vom vedea dacă va reuși sau nu”.

Cine este Oliver Jens Schmitt

Oliver Jens Schmitt (n. 1973) predă istorie sud‑est‑europeană la Universitatea din Viena. Temele sale de cercetare privesc, printre altele, fascismul în Europa de Est, cu accent pe România, societatea și politica în Imperiul Otoman târziu, sau istoria Balcanilor în Evul Mediu târziu.

Între anii 2017 și 2022 a fost președintele Secției de Filozofie și Istorie a Academiei Austriece de Științe. Din 2017 este director științific la Institutul pentru Studiul Monarhiei Habsburgice și al Balcanilor din cadrul Academiei Austriece de Științe.

Printre volumele sale care privesc istoria recentă a României se numără Corneliu Zelea Codreanu: Ascensiunea și căderea „Căpitanului“ (2018), România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie (2018), Balcanii în secolul XX: O istorie postimperială (2022).

Cel mai recent volum al său, Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023 a fost publicat recent de editura Humanitas.

Articol recomandat de sport.ro

O tânără gimnastă murit la doar 17 ani. "A luat-o de lângă noi în doar 24 de ore"