Istoria Catedralei Naționale. Proiectul, gândit acum 140 de ani, în semn de recunoștință pentru eliberarea poporului român
Proiectul Catedralei Naționale a fost gândit acum aproape 140 de ani ca un ideal național și un semn de recunoștință pentru eliberarea poporului român și dobândirea independenței.
A fost ales Dealul Arsenalului, considerat cel mai înalt loc din București.
Binecuvântarea Patriarhului s-a dat în 2007, iar 3 ani mai târziu au început lucrările.
Corespondent PROTV: „Catedrala a fost gândită inițial acum aproape 140 de ani, ca un semn de recunoștință în fața lui Dumnezeu pentru eliberarea poporului român de străini și dobândirea independenței. A durat, însă, mai bine de un secol până la începerea efectivă a lucrărilor, iar motivele au ținut, în mare parte, de lipsa banilor. În plus, în timpul regimului comunist, o astfel de idee a fost exclusă.”
Primii pași au fost făcuți în 2007, atunci când Patriarhul Daniel a sfințit locul din Dealul Arsenalului.
Fundația și structura catedralei sunt impresionante
Utilajele au intrat pe teren abia în anul 2010. 500 de muncitori s-au perindat zilnic pe șantier. Doar fundația a înghițit 50.000 de metri cubi de beton – echivalentul a 20 de bazine olimpice și aproape 12.000 de tone de armături din oțel – cam cât două turnuri Eiffel.
Vasile Cracaoanu, inginer, consilier patriarhal: „Caietul de sarcini întocmit a impus ca această clădire să fie proiectată să reziste la cutremure de peste 8,5 grade pe scara Richter.”
Zidurile catedralei au 45 de metri înălțime. Deasupra lor se înalță șase turle mici care ajung până la 60 de metri, turla clopotniță care merge până la 80 de metri și turla principală, denumită Pantocrator. Aceasta din urmă reprezintă axul spiritual al catedralei și simbolizează legătura dintre cer și pământ. De aceea atinge și cea mai mare înălțime, 120 de metri.
Vasile Bănescu, teolog: „Nicio catedrală națională din alte țări nu este mai mică, sunt variații nesemnificative.”
Lucrările interioare și exterioare se finalizează treptat
O bună parte din lucrările efective au fost finalizate până în anul 2018. În paralel, s-a muncit intens și în interior, iar în toamna aceluiași an a fost sfințit, într-o ceremonie impresionantă, Sfântul Altar. Atunci au răsunat pentru prima dată și clopotele grandioase aduse de la Viena care au fost acordate să sune dulce și melodios. Se aud de la 15 kilometri depărtare.
Un alt moment important a fost montarea Crucii, înaltă de 7 metri. Ca să ajungă în vârful catedralei, s-a folosit o macara uriașă de 600 de tone.
Daniel Crângașu, inginer șef: „Montarea Sfintei Cruci pe turla mare a catedralei înseamnă, într-un fel, încheierea unui ciclu important de lucrări exterioare, mai ales de lucrări la înălțime.”
La fel de impresionant este și subsolul. Acolo va exista o criptă patriarhală unde vor fi îngropați Patriarhii Bisericii Ortodoxe Române și tot acolo va fi și o replică simbolică a Peșterii Sfântului Andrei, ocrotitorul României.
Până în prezent, Catedrala Mântuirii Neamului a fost una dintre cele mai costisitoare construcții din România, cu o valoare estimată de 270 de milioane de euro, dintre care doar 10% sunt din fondurile Patriarhiei.
