INTERVIU. Dr. Gabor Mate, despre iarna grea care ne așteaptă: Rămâneți apropiați și susțineți-vă emoțional!
Autorul cărții „Când corpul spune nu”, doctorul Gabor Mate, psiholog specializat în studiul traumei, a venit în România, pentru a-și lansa cel mai nou volum, „Mitul Normalității".
În cărțile sale, bestseller-uri internaționale, Mate vorbește despre legătura strânsă dintre sănătatea emoțională și boală, și spune că medicii, nu sunt toți pregătiți să recunoască, traumele care pot duce la afecțiuni. Ei ar trebui să descopere, așadar, și posibilele cauze de natură emoțională care declanșează bolile.
Într-un interviu acordat Știrilor PRO TV, celebrul psiholog a vorbit despre problemele cu care tot mai mulți oameni se confruntă în ultima vreme. Gabor Mate a avut câteva sfaturi pentru români.
Georgiana Pocol, corespondent PRO TV: În Romania, avem în față o iarnă grea. Cu războiul la granițele noastre, penuria de enrgie, inflația uriașă, ratele uriașe și cheltuieli tot mai mari. Stresul și panica sunt tot mai întâlnite. Cum putem să trecem cu bine peste aceasta iarnă?
Dr. Gabor Mate: În primul rând, stresul are un puternic impact în sănătatea omului. Știm din experiențele trecute, de exemplu, când Grecia trecea printr-o criză economică în 2010, oamenii au suferit. Din păcate, aceste lucruri se întâmplă. Cum putem ieși din asta? Este foarte dificil. Doar dacă oamenii rămân foarte apropiați și se susțin emoțional, pentru a nu se simți atât de singuri, pentru că cea mai negativă parte din stres este să te simți izolat și singur. Deci, oamenii trec prin vremuri grele. Ce pot să vă spun e că dacă oamenii au simțul solidarității, aparținerii și conexiunii, dacă vorbesc despre ceea ce simt, e cel mai bun lucru.
Georgiana Pocol, corespondent PRO TV: În acest context al războiului de la granițele României. Simțim uneori că războiul ne bate la ușă, din cauza poziționării noastre geografice, trăim într-o anxietate constantă și angoasă, amenințări vin înspre noi dinspre mari puteri ale lumii. Ce putem să facem să ne ținem sub control anxietatea în acest context?
Dr. Gabor Mate: Ceea ce descrieți nu se întâmplă doar la voi, în Romania. Eu m-am născut în Ungaria, știu câte ceva despre România și știu că aceste țări mici au fost mereu invadate, țări precum Ungaria sau România, de către turci, austrieci, mereu s-au confruntat cu imperii mari, puteri mari. Tot ce pot să vă spun este că cu cât oamenii stau mai uniți și nu rămân tăcuți, dar vorbesc despre ceea ce simt, este foarte dificil pentru aceste țări să nu fie traumatizate. Istoria lumii se repetă din nou și din nou și este greu.
Georgiana Pocol, corespondent PRO TV: Dacă vorbim despre copii, ei aud lucruri, aud cuvântul război și se panichează. Cum credeți că ar trebui abordat acest subiect cu un copil?
Dr. Gabor Mate: Dacă ne uităm la dovezi, ceea ce oferă copiilor cel mai bun simț al siguranței este să fie cu părinții care îi iubesc și îi înțeleg. Nu este doar despre evenimentele care se întâmplă în lume, ci și despre cum copilul trăiește și experimentează ceea ce se întâmplă. Trebuie să stea apropiați de părinți, iar părinții să le dea un sentiment de siguranță. Este cel mai bun lucru! Chiar în fața unor mari catastrofe și amenințări, dacă părinții stau aproape de copiii lor, copiii pot să treacă mai bine prin asta.
Georgiana Pocol, corespondent PRO TV: Vorbeați în cărțile dumneavoastră despre depresie și anxietate. Cum îi afectează pe 20% din tineri. În Romania, nu avem încă educația necesară în acest sens. Am trăit câteva decenii într-un regim politic unde aceste chestiuni delicate nu puteau fi discutate. Cum am putea să trecem peste aceasta rușine? Să mergem la psiholog fară să ne simțim judecați sau stigmatizați?
Dr. Gabor Mate: În communism era această idee că nu exista probleme. Nimeni nu are nevoie de terapie. Chiar și în vest, este încă destul de dificil să admiți că ai o problemă de sănătate mintală. Oamenii se simt rușinați, stigmatizați. Pot să spun oricui ascultă asta. Am 78 de ani, sunt un medic de success, vând cărți în diferite țări, dar câteodată am nevoie să merg al terapie. Am mers, acum doi ani, poate, pentru o lună. Am mers pentru că am avut o problemă. Să recunoști că ai o problemă este un act de curaj. Noi am fost născuți așa, când erai copil, nu îți ascundeai problemele, când te simțeai inconfortabil, înfometat sau aveai nevoie de ajutor, începeai să plângi. Trebuie să ne întoarcem în timp și să devenim din nou bebeluși. Nu în sensul de a fi neajutorați, dar de a fi deschiși în legătură cu problemele noastre. Cu cât oamenii vorbesc mai mult despre ele, cu atâta, alți oameni se vor simți încurajați și este un lucru care începe să se întâmple aici, în România. Știu că cărțile mele au un success mare aici. De ce? Pentru că oamenii sunt interesați să înțeleagă problemele de sănătate mintală. Este un început bun, doar trebuie să vorbim mai mult până când nimeni nu se va mai simți rușinat. Un psiholog trebuie să știe câte ceva despre traumă, pentru că trauma stă la baza tuturor problemelor de sănătate mintală. Și când mergi la psiholog, trebuie să te simți în siguranță acolo. Dacă nu te simți în siguranță, terapie nu te va ajuta.
Georgiana Pocol, corespondent PRO TV: Aș vrea să vorbim despre legătura dintre traumă, despre afecțiunile emoționale și alte boli.
Dr. Gabor Mate: Gândiți-vă la o boală precum scleroza multiplă. Primul doctor care a descris-o a fost un neurolog francez în secolul al XIX-lea. El a spus că este o boală legată de stres, au fost multe studii care au dovedit asta, dar el nu le avea, el avea doar intiuiția. Dar de atunci începând, au fost multe studii care arătau concret relația dintre traumă și scleroza multipla. De ce? Pentru că stresul cauzează inflamație în corp, stresul emoțional cauzează inflamație. De exemplu, un studiu din Canada arată că oamenii care erau stresați în copilărie aveau riscul de a face o boala gravă de trei ori mai mare. Pentru că trauma le cauza inflamație în corp, dar stresul, de asemenea, crește nivelul de horomoni de stres, precum cortizonul sau adrenalina, pe termen lung, cortizonul te îmbolnăvește, îți afectează sistemul imunitar, cauzează depresie, iți subțiază oasele, creste riscul de boli cardiace. Deci este o legătură reală între stresul emoțional și boala fizică. Problema este că, deși acest aspect este studiat și documentat, doctorii nu aud despre asta. Un student la medicină din România, Canada, Ungaria, Anglia sau chiar SUA niciodată nu ajunge să audă despre legătură dintre stres și boală, chiar dacă științific nu este nici măcar o controversă, este foarte clar. Dacă doctorii ar afla mai multe despre asta, mai mulți oameni ar putea fi ajutați. Când cineva se îmbolnăvește de scleroză multiplă, de exemplu, sau boli de piele, stresul este mereu la baza lor.
 (11).webp)
