INTERVIU cu procurorul general Scutea. Cum vor ancheta procurorii români crimele Rusiei în Ucraina

Ministerul Public a anunțat, luni, că va ancheta crimele contra umanității comise împotriva ucrainenilor, după invazia rusă.

Procurorii români se alătură, astfel, colegilor din EUROJUST și vor încerca să identifice, între refugiații stabiliți la noi, victime ale ororilor războiului izbucnit pe 24 februarie, dar mai ales pe agresori.

Ovidiu Oanță: Spuneți-ne care este elementul de noutate, apropo de criza din Ucraina, apropo de ceea ce fac atât războiul, cât și invadatorii Ucrainei.

Procurorul general Gabriela Scutea: ”Autoritățile judiciare române au posibilitatea, raportat la convenții internaționale, să deschidă o astfel de investigație, chiar dacă niciun cetățean român nu este vătămat în acest conflict sau chiar dacă acest conflict nu are loc pe teritoriul României.

Citește și

Ucraina își poate trimite de acum cerealele în România pe calea ferată. CFR Infrastructură a reparat linia din portul Galați

În limbajul de specialitate este denumit principiul universalității, astfel încât ne permite, în cazul unor infracțiuni grave, să inițiem o astfel de anchetă. În sesizarea în discuție, procurorii militari s-au sesizat din oficiu. Ținând cont de faptul că războiul care se poartă în Ucraina este comandat de către autoritățile militare ale Federației Ruse, astfel încât competența personală este antrenată pentru Parchetul General.”

Ovidiu Oanță: Pe de altă parte, spuneți-ne dacă această anchetă declanșată de Ministerul Public este integrată într-o anchetă de amploare. Știm că practic și Curtea Tribunalului Penal Internațional a demarat o astfel de investigație. Și, dacă da, care ar trebui să fie finalitatea procedurilor judiciare făcute la noi.

Procurorul general Gabriela Scutea: ”Este devreme să discutăm despre finalitatea procedurilor judiciare sau modul în care probele noastre se pot încadra în contextul mai larg al investigației care are loc în mai multe state din Europa.

Este vorba despre state membre ale Uniunii Europene, care sunt reunite în EuroJust, dar și state care au o relație de colaborare cu Eurojust, precum și Curtea Penală Internațională. Încă, ancheta noastră este într-o fază incipientă, nu este reunită în această echipă comună de anchetă constituită la Eurojust, dar această posibilitate nu este exclusă pentru viitor. Avem în vedere faptul că în România putem să obținem declarații ale unor victime care au fugit din calea conflictului, ale martorilor acestui conflict. Au fost persoane despre care încă din luna martie s-a semnalat în presă că au fost internate în unități medicale din România pentru a primi asistență medicală de urgență, fiind vorba despre intervenții chirurgicale. Primele au fost semnalate la Sighetu Marmației și la Galați.

Suntem conștienți de faptul că vom întâmpina anumite probleme în România din cauza tranzitului pe care foarte mulți cetățeni ucraineni îl fac prin țara noastră, astfel încât ne vom adresa în principal persoanelor care se găsesc în acest moment pe teritoriul României. Au o adresă la care pot fi contactate sau pot fi invitate să depună mărturii video sau foto ale faptelor care s-au petrecut pe teritoriul Ucrainei.

Coordonarea comună de anchetă, cred, va fi foarte importantă, pentru că ați observat din presa internațională, există concentrare pe anumite zone din Ucraina în care au fost comise atrocități de către forțele Federației Ruse. În această situație, categoric se produce o prioritizare de la sine, raportat la zonele unde au fost comise mai multe fapte de acest fel. Este necesară intervenția mai multor forțe de ordine pentru descoperirea probelor și mă refer la activități care au loc exclusiv pe teritoriul Ucrainei autopsii, expertizări ale resturilor balistice descoperite la fața locului.”

Ovidiu Oanță: Aș vrea să vă întreb punctual, apropo de posibilitățile refugiaților de pe teritoriul României, veți spune, Ministerul Public va pune la dispoziția lor un formular electronic sau o posibilitate electronică sau vor trebui să de vină personal a Ministerul Public și să completeze un formular prin care se vor constitui, practic părți vătămate în această anchetă penală?

Procurorul general Gabriela Scutea: ”Modalitatea de comunicare online cu persoanele care pot fi victime sau martori în această investigație este doar pentru a lua cunoștință despre existența lor și posibilitatea de a participa în procedură. Mai departe, audierea va avea loc în cadrul procedural, nu neapărat în municipiul București. Ancheta se poate concentra pe anumite zone din țară în care se găsesc mai mulți refugiați. Ne putem gândi la zona imediată de graniță, la Suceava, Botoșani, Galați și, de asemenea, la centre mari, cum sunt București, Timișoara, Brașov, unde știm că s-au constituit centre pentru refugiați și pentru copiii lor. De aceea aceasta este doar o comunicare online introductivă, ulterior audierile urmând să se desfășoare în cadrul față în față, sperăm, fără să avem alte incidente, cum a fost pandemia de COVID.”

Ovidiu Oanță: O altă chestiune, ca să înțeleg și mai exact. Practic, Secția Parchetelor militare s-a autosesizat. Practic, suntem în fața unui dosar penal tipic românesc. E posibil ca această anchetă să fie integrată la nivel Eurojust, poate chiar atașată Tribunalului Penal Internațional, prin prisma probelor, dovezilor, mărturiilor pe care le obțin procurorii militari români. Însă, e posibil ca, practic, ancheta Parchetului Militar de la București să se finalizeze cu un proces la nivelul instanțelor românești? Sau această idee, această posibilitate este, cel puțin teoretic, imposibilă?

Procurorul general Gabriela Scutea: ”Există o probabilitate oricât de mică pentru ca un astfel de proces să aibă loc la nivelul instanțelor din România. Nu vreau să speculez în sensul persoanelor de cel mai înalt rang din cadrul forțelor militare pe care le-am putea avea în vedere și pe care le-am putea identifica. Dar totul ține de probatoriul administrat, de posibilitatea ca din declarațiile victimelor și martorilor să ajungem la identificarea de persoane care au comis aceste atacuri, care au fost într-o anumită zonă, într-o anumită zi și practic avem probe despre conducerea în teren a unui tanc, despre lansarea cu acest tanc a unui atac asupra unui sat.

Deci, lucrurile trebuie să fie la fel ca un probatoriu pentru un dosar național, dar nu este exclus niciodată. Și mai este un aspect foarte important, crimele împotriva umanității nu sunt prescriptibile. De aceea, ținând cont de modul în care are loc circulația oamenilor pe glob, ne putem aștepta ca, nu acum, într-un interval de 4 sau 5 ani, dacă autoritățile ucrainene, de exemplu, au descoperit și au identificat o persoană, iar ea ne este notificată și are tranzit prin România, noi să putem lua astfel de măsuri împotriva ei și să exercităm acțiunea penală, să trimitem dosarul în instanță, în România.”

Ovidiu Oanță: Dar luați, dar luați în calcul și practic posibilitatea cea mai plauzibilă este ca tot ceea ce obțin în această investigație procurorii militari români să fie integrată marelui dosar făcut de Eurojust sau poate chiar de Tribunalul Penal Internațional.

Procurorul general Gabriela Scutea: ”Exact aceasta este varianta principală de lucru, în sensul folosirii și coroborării probelor de către o autoritate judiciară care este mai bine plasată. În echipa comună de anchetă constituită la Eurojust este parte și Parchetul din Ucraina. De aceea probele pe care noi le vom pune la dispoziție vor putea fi folosite, odată traduse în conglomeratul mai mare al anchetei lor.”

Ovidiu Oanță: Și o ultimă chestiune, o asemenea investigație, fie că va fi trimisă instanțelor românești, fie instanțelor europene, internaționale sau chiar ucrainene, ar putea face ca refugiații din România, care se constituie părți vătămate și implicit părți civile în procedura investigații de la București, să pretindă inclusiv daune din partea agresorilor ruși, din partea Rusiei?

Procurorul general Gabriela Scutea: ”Efectuarea cercetărilor cu privire la aceste persoane trebuie să acopere toată fațeta specifică unei victime: descrierea faptelor pe care le-a suferit, în cazul martorilor la care au asistat, precum și indicarea eventualelor pretenții pe care le au atunci când autorul va fi identificat. Deci, categoric va exista și această întrebare din partea anchetatorilor români cu privire la persoanele audiate.”

Ovidiu Oanță: Va exista o adresă de mail sau o interfață de pe site-ul Ministerului Public, unde refugiații ucrainieni vor putea să vă aducă la cunoștință că sunt în această categorie și că intenționează să pună umărul această investigație făcută de procurorii români?

Procurorul general Gabriela Scutea: ”Da, este utilizabilă o interfață online. Anchetă Ucraina, se numește. Este cu oferirea unor informații în limba română, engleză și în limba ucraineană. Acestea vor putea fi ulterior verificate și combinate în așa fel încât să vedem care sunt prioritățile, în ce zone ale țării trebuie să ne orientăm mai întâi și de unde putem obține cele mai multe probe. Acesta este un aspect foarte important.”

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale