Instanța explică de ce primăria a înființat ilegal 22 de companii

CAB a publicat marţi motivarea deciziei luate pe data de 22 noiembrie 2018, prin care s-a dispus anularea hotărârilor luate de CGMB prin care au fost înfiinţate companiile municipale, procesul fiind deschis de Roxana Wring, consilier municipal USR.

Completul care a luat această decizie a fost format din judecătoarele Amelia Raluca Onişor, Alina Ghica şi Nicoleta Nolden.

Instanţa susţine că societăţile înfiinţate prin hotărârile CGMB au obiecte de activitate variate: producerea, furnizarea energiei electrice şi termice; servicii energetice şi de mentenanţă; realizarea activităţilor necesare asigurării serviciului de iluminat public; administrarea şi dezvoltarea infrastructurii unităţilor sanitare ale municipalităţii; protecţia civilă şi activităţile de voluntariat; servicii în tehnologia informaţiilor; construirea, dezvoltarea şi administrarea de baze sportive şi terenuri de sport; punerea în valoare şi exploatarea obiectivelor turistice; administrarea parcurilor, grădinilor publice şi ştrandurilor; serviciul de administrare a reţelei de agrement; administrarea spaţiilor publicitare; întreţinerea materialului lemnos situat pe spaţiile verzi; asigurarea protecţiei şi siguranţei obiectivelor de interes public şi privat; consolidarea clădirilor cu risc seismic; servicii de coordonare/consultanţă pentru proiectele de infrastructură mare; gestionarea unitară a fondului imobiliar; administrarea drumurilor şi parcărilor publice; organizarea activităţii de transport local de persoane.

Magistraţii arată că aceste societăţi municipale s-au constituit din asocierea dintre CGMB şi SC Service Ciclop SA, însă această societate este deţinută de Primăria Capitalei şi are doar 0,1% din acţiunile companiilor municipale.

Citește și

Peste 1,5 milioane de cărți de identitate electronice emise în primul an. Cum se poate obține documentul

În consecinţă, Municipiul Bucureşti deţine controlul exclusiv asupra companiilor municipale, având toate drepturile de vot, posibilitatea de a numi şi de a revoca membrii organelor de administrare şi de control, exercitând influenţă exclusivă asupra întreprinderilor publice care urmau a fi constituite.

Aportul în numerar adus de Service Ciclop SA în fiecare companie municipală, care urma a fi înfiinţată, are o valoare modică, de 120 lei, faţă de 119.800 lei - aportul Municipiului Bucureşti.

"Nu se poate susţine în mod valabil nici eventuala contribuţie a Service Ciclop SA la buna funcţionare a activităţilor economice pe care societăţile pe acţiuni înfiinţate le-ar fi desfăşurat, întrucât acestea nu au legătură cu obiectul de activitate al Ciclop SA - prestarea de servicii de întreţinere şi reparaţii ale autovehiculelor. De asemenea, nu rezultă din alte împrejurări faptul că acest asociat minoritar ar deţine cunoştinţe în domenii atât de variate precum tehnologia informaţiilor, furnizarea energiei electrice şi termice, servicii energetice, administrarea şi dezvoltarea infrastructurii unităţilor sanitare ale municipalităţii, protecţia civilă etc. Astfel, Curtea constată faptul că, în fapt, nu a existat o intenţie de asociere a Municipiului Bucureşti cu Service Ciclop SA, în sensul de punere în comun a unor resurse în vederea desfăşurării unor activităţi economice pentru gestionarea unor servicii publice", spune instanţa.

CAB arată că hotărârile CGMB de înfiinţare a companiilor municipale trebuiau luate cu votul a două treimi dintre consilieri şi nu cu majoritate simplă.

"Curtea arată că hotărârile CGMB în discuţie nu sunt hotărâri care intră în sfera de aplicare a art. 45 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 215/2001, ci a art. 45 alin. (3) din acelaşi act normativ. Or, din situaţia de fapt rezultă că hotărârile a căror nulitate s-a solicitat au fost adoptate cu o majoritate simplă, cu 27, 28, respectiv 29 voturi pozitive, din 45 sau, după caz, 46 de consilieri prezenţi, respectiv cu 30 voturi pozitive, din 38 de consilieri prezenţi. În momentul adoptării fiecărei hotărâri, în cadrul CGMB existau 50 de consilieri locali în funcţie. Prin urmare, Curtea conchide că nu s-a respectat o condiţie esenţială de valabilitate a hotărârilor - adoptarea acestora cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcţie, astfel că aceste acte administrative sunt nelegale", se precizează în motivarea CAB.

Instanţa nu a mai pus în discuţie oportunitatea înfiinţării companiilor municipale, de vreme ce s-a stabilit caracterul nelegal al hotărârilor CGMB.

Pe 22 noiembrie 2018, preşedintele USR Bucureşti, Roxana Wring, consilier municipal şi semnatar al acţiunii în instanţă, declara că aceste companii sunt "un eşec managerial şi financiar de proporţii".

"Instanţa a decis că toate companiile au fost înfiinţate de Gabriela Firea cu încălcarea legii, aşa cum am spus şi noi încă de anul trecut. Este o veste foarte proastă pentru găştile din Voluntari care îşi văd năruit visul de a pune mâna pe Bucureşti bucată cu bucată. Este în schimb o veste foarte bună pentru bucureşteni pentru că aceste companii nu vor mai înghiţi sute de milioane de euro aşa cum au făcut-o până acum. Aceste companii sunt un eşec managerial şi financiar de proporţii pentru care Gabriela Firea trebuie să răspundă", susţinea atunci Wring.

Ea mai spunea că Firea "a girat şi a forţat împotriva legii" înfiinţarea acestor companii.

"Actualul primar este cel care a dat peste jumătate de miliard de euro către aceste structuri înfiinţate peste noapte. Şi actualul primar trebuie să plătească. Gabriela Firea este singurul vinovat pentru cel mai mare dezastru edilitar şi financiar din Bucureşti din ultimii 30 de ani. Am avertizat de fiecare dată că legea este încălcată şi i-am cerut Gabrielei Firea să nu se aventureze într-un astfel de experiment. Din păcate, nu a ascultat şi a împins oraşul şi banul public într-o groapă de unde vom ieşi foarte greu", mai afirma Roxana Wring.

Articol recomandat de sport.ro

Ronaldinho e falit! Câți bani i-au găsit brazilienii în conturi