În contextul obținerii independenței energetice, responsabilii recunosc că noile hidrocentrale nu vor fi gata la timp
Noile hidrocentrale care au termen de finalizare 2022 și 2023 nu vor fi gata la timp, recunosc responsabilii, deși contextul internațional ne obligă să obținem cât mai curând independența energetică.
Ne-am sabotat singuri, spune ministrul Energiei, făcând referire la șantierele blocate din cauză că se află în arii protejate. Restul proiectelor avansează prea încet, deoarece constructorii au probleme financiare și logistice.
În strategia de investiții a Hidroelectrica sunt cinci obiective care ar trebui finalizate până la sfârșitul anului viitor, pentru că toate lucrările sunt realizate în proporție de peste 80%.
Cele mai avansate șantiere, aflate în Defileul Jiului și la Răstolița, au rămas fără autorizații de construcție
Virgil Popescu, ministrul Energiei: „Au fost suspendate ulterior de către autoritățile de mediu, în baza unor arii protejate declarate direct peste zonele unde se făceau construcțiile. Parcă ne-am dat singuri la gioale, unii la alții.”
Acum, Parlamentul trebuie să dezbată un proiect de lege care prevede ridicarea regimului de protecție pentru aceste zone.
Și amenajarea hidrotehnică Surduc - Siriu - Nehoiașu este, teoretic, în fază finală de execuție. Hidroelectrica spune, însă, că urmează o licitație pentru cumpărarea echipamentelor care se vor monta în baraj. Mai are nevoie de trei ani pentru punerea în funcțiune.
Reporter: De când se lucrează?
Constantin Posea: „De pe vremea lui Ceaușescu, s-a lucrat, s-a oprit, s-a lucrat, s-a oprit.”
Hidroconstrucția, companie de stat care realizează cele mai multe dintre aceste lucrări, a intrat în insolvență
Bogdan Păun, directorul departamentului hidroelectric: „Noi am ajuns ca acele termene pe care le-am pus inițial, să le depășim. Dacă ar fi să discutăm de o zână bună care să dea cu bagheta și să înlăture toate aceste obstacole legate de mediu, de legislație, am putea vorbi de trei ani, patru ani sau cinci ani până când aceste unități ar putea să producă.”
Pe Râul Olt, la Mândra, ar fi trebuit să avem una dintre cele mai mari acumulări de apă dulce din România și o hidrocentrală cu o putere de 27 de MW.
Dănuț Dan, inginer instalații electrice: „A pornit foarte puternic lucrarea, foarte puternic! S-au adus utilaje din fosta uniune sovietică, s-au adus dragline, niște utilaje imense. Munceau sute de oameni.”
După ce autoritățile au decis să abandoneze proiectul, din motive de rentabilitate, Hidroelectrica a venit cu un nou plan: va face aici un parc fotovoltaic și o unitate de producție de hidrogen verde. Totul va dura cel puțin cinci ani.
Sorin David, localnic: „Aici trebuia să fie un baraj și o hidrocentrală care să producă energie ieftină. Simplu! De 30 de ani avem 60 la sută din infrastructura ei facută, dar noi avem un șantier părasit. E trist ce se vede aici!”
În ultimul an, România a importat ;apte terawați de energie electrică și a exportat cinci terawați. Un sfert din deficit ar putea fi acoperit prin punerea în funcțiune a hidrocentralelor aflate acum în lucru.
Etichete: hidrocentrale, independenta energetica, responsabili, romania,
Dată publicare:
