Activiștii contestă construcția hidrocentralei de pe râul Răstolița, din Mureș
Începută în urmă cu 30 de ani în județul Mureș, construcția unei hidrocentrale pe râul Răstoliţa este contestată acum de organizaţiile de mediu.
Activiștii susțin că prin formarea barajului și defrișarea pădurii pe o suprafaţă estimată la 130 de hectare habitatul şi chiar existenţa lostriţei - un peşte pe cale de dispariţie - ar fi puse în pericol.
Pe Valea Răstoliţei, în Munţii Călimani, peisajul este întrerupt brusc de un şantier. Aici Ceauşescu plănuia să facă o hidrocentrală.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Deşi au trecut 30 de ani de la începerea lucrărilor, cei de la Hidroelectrica vor să termine în acest an prima fază a construcţiei. Însa în aceste ape mai trăieşte încă un peşte preţios, lostriţa, avertizează cei care protejează natura.
Cristian Țețcu, reprezentant ONG de mediu: „În condiţiile în care nu va mai putea migra pe afluenţi, specia este pusă în pericol, dacă ne uitam în jur tot ceea ce vedem vegetaţie forestieră, undeva se apreciază la 130 de hectare, va fi îndepărtată până la stâncă, asta înseamnă un habitat montan de o mare insemanate ,redus la zero.”
Lostriţa este pe cale de dispariţie în România, iar pescuitul pentru această specie este interzis de lege. Personaj de povestire fantastică, în literatura studiată la şcoală, lostriţa este un peşte din familia somonului, care poate măsura şi 2 metri.
Diana Cosmoiu, WWF România: „Indiferent de partidul de la guvernare, râurile sunt văzute ca venituri, ca surse de venituri şi nu pentru valoarea lor intrinsecă, naturală şi pentru serviciile de mediu pe care le oferă populaţiei, în special în contextul adaptării la condiţiile climatice.”
Investiţia de la Răstolița a fost aprobată acum 30 de ani, pe când partidul comunist nu se împiedică în probleme de mediu. Între timp, legislaţia s-a schimbat, zona a fost inclusă în situl Natura 2000, dar şi viitoarea hidrocentrală a fost ridicată la rang de utilitate publică de importanță naţională, ca să poată fi terminată.
Lângă şantier mai sunt câţiva dintre muncitorii care au lucrat aici.
Ioan Giurgiu, fost muncitor baraj : „Lucrarea a rămas aşa, de vină sunt cei de la Apele Române, au oprit lucrarea, au spus că o conservă, e dezastru."
Ministerul Mediului precizează, la solicitarea Pro Tv, că, pentru a continua lucrările, Hidroelectrica trebuie să obţină mai întâi acordul de mediu pentru defrişări şi autorizaţie de construcţie, dar documentaţia e incompletă.
Societatea susţine că hidrocentrala a fost aprobată cu mult timp înaintea apariţiei regulilor de mediu şi că va respecta condiţiile actuale din legislaţie, dar că nu a sistat niciodată lucrările. Investiţia de până acum, trece de 140 de milioane de euro.
Situaţia de la Răstolița nu este singulară. Pe râurile din România au fost construite sute de microhidrocentrale şi multe sunt în lucru.
Pentru unele dintre ele compania se afla în proces cu diverse organizaţii de mediu. Comisia Europeană a lansat împotriva României o procedură de infringement în acest caz.
Altfel spus, Guvernul este obligat să vină cu o serie de justificări, dar şi cu măsuri concrete care să protejeze râurile de munte. Până acum, din partea oficialilor au fost lansate doar promisiuni care nu au convins comisarii europeni să stopeze procedura de infringement.
Recent, Guvernul Orban a interzis amenajările hidrotehnice pe râurile de munte, la peste 1.500 de metri altitudine. O măsură neadecvată, susţin ecologiştii, pentru că la acea altitudine se află doar pârâuri, nu şi râuri.
Pro TV
Pro TV
Pro TV
Pro TV
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
