Gogoșarii, nelipsiți din rețetele de toamnă, din ce în ce mai puțini pe piață. Cu ce pot fi înlocuiți
Nelipsiți din rețetele de toamnă, gogoșarii sunt foarte căutați în această perioadă. Gospodinele care îi pun la murat sau îi folosesc la tocăniță spun că dau mâncării un gust extraordinar.
Recolta este însă mai mică din pricina vremii instabile și a dăunătorilor. În stațiunile de cercetare, experții lucrează la soiuri noi de ardei grași, kapia, iuți sau gogoșari, care să reziste mai bine în verile secetoase și toride.
Gogoșarul pentru murateste cel mai râvnit ardei în țara noastră, pentru că poate fi consumat crud, în salate și mâncăruri, dar și murat sau în zarzavat și zacuscă. În ultimii ani, a fost îmbunătățit în stațiunile de cercetare.
Remus Defta, reprezentantul unei stațiuni de cercetare: „Acest hibrid pot spune că este liderul în România de peste 10 ani, este cel mai cumpărat gogoșar. Are creștere nedeterminată, rezistență la bacterii, productivitate, gust”.
Pentru că cererea e în creștere, un fermier din Vâlcea și-a mărit suprafața pe care cultivă gogoșari. Se axează pe soiurile noi, care sunt mai rezistente.
Denis Pogoneanu, cultivator de gogoșari: „Este vorba de o legumă cu un calibru mare spre foarte mare. În același timp, o plantă cu o vigoare foarte mare, cu o adaptabilitate foarte bună la condițiile vitrege de mediu. În ultimii ani este o creștere a presiunii de dăunători, de boli virotice care nu au niciun fel de tratament”.
Pentru gătit, gospodinele mai folosesc și ardeii grași, dar și pe cei kapia. Acest soi italienesc, adaptat și în România, de exemplu, prinde tot mai bine.
Recolta de ardei, la fel de mică
Cristina Păunel, inginer horticol: Putem să îi folosim și la mâncare și în stare proaspătă și la zarzavaturi. Mai ales în mâncare pentru că sunt foarte dulci.
Reporter: Deci e bun pentru tocănițe.
Cristina Păunel: Foarte bun, o să dea un gust extraordinar și, mai ales, culorile diversificate. O să fie o mâncare foarte delicioasă.
Viorica Lagunovschi, profesor de legumicultură: „Noi suntem obișnuiți cu tipul acesta de ardei, la ardeiul gras, cu tipul acesta galben verzui. Uitați-vă că avem și ardei gras roșu, mai avem un ardei gras acolo portocaliu, care se numește coloredo. Mai avem ardei gras chiar verde, verde intens. Deci o paletă întreagă de culori”.
De altfel, în stațiunile legumicole de cercetare se lucrează la noi soiuri. Unele românești, altele din străinătate, dar adaptate la clima din România. Crearea unui singur hibrid durează ani de zile. Numai într-o stațiune din județul Cluj, cercetatorii au creat peste 200 de soiuri și hibrizi noi, în ultimii 15 ani.
Zoltan Felfoldi, reprezentantul unei stațiuni de cercetare legumicolă: „Crearea unui hibrid durează foarte mult, undeva la 9 ani. Este o cerere foarte ridicată, la începutul anului, în special pentru ardei gras, după care, treptat, și pentru ardei gogșari și kappia, cum sunt și aceștia. Fermierii și consumatorii pun foarte mare accent pe gust”.
Anul acesta, recolta la ardei a fost în unele locuri mai mică și cu 20 la sută față de anii trecuți. Deși ardeiul este inclus în programul „5 legume”, prin care fermierii primesc subventii, producția internă nu acoperă necesarul și doar în primele șase luni am importat 30.000 de tone.
Etichete: general,
