Germanii sunt campioni la fotovoltaice în Europa, și le pun chiar și pe balcon. De bază sunt „cooperativele de energie”
În timp ce tarifele la energia electrică și termică sunt tot mai mari, regiunea Bavaria din Germania este un model de independență energetică. Oamenii s-au organizat în cooperative de energie și și-au amenajat parcuri fotovoltaice.
Acum, produc curent electric, folosesc cât le trebuie, și vând surplusul. O echipă de la Inspectorul PRO a vizitat Bavaria și vă arată cum funcționează asociațiile solare, datorită cărora Germania ocupă primul loc în Uniunea Europeană la producția de energie verde.
Suntem în Freyung, un oraş mic din Bavaria cu doar 7.000 de locuitori, aflat la graniţa cu Cehia. Acum 12 ani, câţiva localnici au avut ideea să devină independenţi energetic. Aşa că şi-au construit propriul parc fotovoltaic şi au început să livreze energie ieftină, în locul în care trăiesc. În Germania, astfel de iniţiative se numesc cooperative de energie. Este forma juridică prin care oameni simpli se pot uni şi pot livra apoi curentul electric produs de ei pe plan local.
În România, conceptul este total nou. Dar se poate realiza şi la noi. El este Hans, iniţiatorul din Freyung.
Hans MADL-DEINHART, directorul parcului fotovoltaic: „Am luat decizia să folosim soarele şi să investim şi în energia eoliană. Iar acest lucru să fie făcut de cetăţeni şi nu de marile companii."
Cooperativa lor de energie numără acum 166 de membri. Pentru construirea parcului fotovoltaic fiecare a contribuit cu câte 1000 de euro. Investiţia în panouri a fost însă de 700.000 de euro. Aşa că asociaţia solară a fost nevoită să ia un credit.
Hans, directorul parcului fotovoltaic: „Noi am calculat că, în 12 ani, am amortiza costurile investiţiei…Vindem energia către o firmă de profil din localitate şi noi primim bani, în schimb."
Parcul lor fotovoltaic, întins pe 2 hectare, produce în medie 1.560.000 kilowaţi-oră, pe an. Iar energia produsă de ei asigură consumul pentru aproximativ 433 de locuinţe din regiune.
Cooperativa solară vinde această energie cu 7,6 cenţi per kilowatt-oră, faţă de 36 de cenţi cât e preţul din sistemul naţional. Adică, de 4 ori mai puţin! Cu toate acestea, parcul fotovoltaic aduce cooperativei venituri de 117.000 de euro pe an.
Hans, directorul parcului fotovoltaic: „În momentuleste aşa: energia generată de eoliene şi energia solară sunt mult mai ieftine decât cea produsă de centralele atomice, cărbune, petrol şi gaz…"
Acesta este motivul pentru care nemţii au dezvoltat foarte multe cooperative de energie. Practic, 40% din consumul gospodăriilor din Germania este produs de comunităţile de energie. Tranzacţiile se fac prin firme mici, tocmai ca preţul să rămână şi el mic.
Am mers şi în Glonn, lângă Munchen, unde oamenii au avut o altă idee. Cooperativa de energie de aici a instalat panouri pe clădirile primăriei, în loc să facă parcuri fotovoltaice.
Cu energia produsă pe un singur acoperiş, prosumatorii au venituri anuale de 54.000 de euro. Câştigul este însă de ambele părţi, pentru că şi edilii ies la jumătate de preţ cu factura. Primăria le plăteşte lor direct factura la energie, în loc să o plătească unui furnizor. În felul acesta, factura este mult mai mică.
Cooperativa din Glonn a negociat mai bine vânzarea energiei decât vecinii lor din Freyung. Încasează 17 cenţi per kilowatt-oră faţă de 7,6 cenţi. Curentul electric produs de ei se duce direct în staţia de epurare a localităţii. Astfel, între cooperativa din Glonn şi clientul final nu mai există nicio companie de transport intermediară. În plus, preţul negociat este garantat pentru următorii 30 de ani, indiferent de fluctuaţiile de pe piaţă.
Iată ce spune Remus Barbălată, un roman care s-a mutat în Germania acum 28 de ani şi care, din 2001, deţine în Bavaria propria firmă de instalare a panourilor fotovoltaice.
Remus Barbălată, proprietarul unei firme de panouri solare: „E una dintre cele mai rentabile investiții în momentul de față. Primăria are nevoie sigur de energie și o folosește. Le plătește clienților un preț redus."
Avem şi în România o singură cooperativă de energie. Funcţionează însă diferit. Este vorba despre 750 de oameni care, după şi-au montat panouri pe propriile case, s-au unit într-o asociaţie şi vând acum curentul electric produs în sistemul naţional de energie. Fac asta prin intermediul unei firme de furnizare.
Aşa că, la noi, ideea de prosumator rămâne încă la nivelul proprietarilor de case. Dar şi aici suntem la mare distanţă faţă de Germania. În timp ce în ţară abia numărăm câteva zeci de mii de locuinţe cu fotovoltaice, în Germania rar vezi casă fără panouri pe acoperiş.
Statul german a venit cu o modificare legislativă, şi astăzi oricine îşi instalează panouri solare este scutit de TVA. De exemplu, dacă o astfel de instalaţie costă 10.000 de euro – să spunem – proprietarul plăteşte doar cei 10.000 şi nu mai plăteşte în plus şi TVA-ul.
S-a ajuns ca nemţii să-şi monteze panouri fotovoltaice până şi în balcoanele blocurilor. Sistemul este nou chiar şi pentru Germania. Iar în România, deocamdată nici nu există.
Un model simplu costă 400 de euro.
Remus Barbălată, proprietarul unei firme de panouri solare: „În ultima perioadă, cererea e atât de mare … nu mai reușim să mai facem față. Suntem până la sfârșitul anului … avem programări!"
Statisticile arată ca Germania se menţine de ani de zile pe primul loc în Uniunea Europeană, cu cea mai mare capacitate solară instalată. Nemţii produc 68,5 GigaWatti, doar din fotovoltaice! În timp ce România abia dacă atinge 1 gigawatt din această sursă. Diferenţa este uriaşă şi arata cât de departe suntem unii faţă de alţii.
