Autoritățile încep controalele din aprilie și le vor da amenzi celor care nu respectă măsurile impuse de lege. Între timp, pentru mii de oameni vulnerabili, alimentele salvate de la risipă înseamnă o masă în plus pe care nu și-o permit.
L-am întâlnit pe domnul Vasile în fața unei cantine sociale din sectorul 6 al capitalei. Aștepta să primească mâncarea pe care nu poate să și-o cumpere singur. Multe dintre alimentele din care se pregătesc porțiile sunt donate de companii.
Vasile Turcu, beneficiar: „Cei ce n-au avut nicio speranță acum mai au o bucată de pâine pe masă. Aduc mulțumire tuturor lanțurilor de magazine și producătorilor să nu mai arunce mâncarea și s-o aducă la banca de alimente unde se bucură fiecare om lipsit de aceasta.”
Ovidiu Rusu, directorul Băncii pentru Alimente, sector 6: „Avem donatori din tot sectorul agroalimentar, de la producători, procesatori, distribuitori și lanțurile de supermarketuri, bineînțeles. Vin înspre noi și sunt deschiși la colaborări de genul acesta.”
Între timp, și legislația a devenit mai strictă și îi obligă pe toți cei implicați în lanțul alimentar să reducă risipa.
Metode pentru reducerea risipei alimentare
Corespondent Știrile PRO TV: „Comercianții au la dispoziție mai multe metode prin care pot evita risipa alimentară. Una dintre ele este reducerea prețului. Atunci când alimentele se apropie de termenul de expirare, ele pot fi ieftinite în așa fel încât să fie mai ușor de vândut. Firmele pot inclusiv să doneze alimentele către persoanele nevoiașe prin intermediul unor operatori autorizați. Dacă aleg această variantă au anumite deduceri fiscale.”
Andreea Bobiș, reprezentantul Federației Băncilor pentru Alimente: „Fiecare din reprezentanții băncilor pentru alimente din țară zilnic au două, trei telefoane de la agenți economici care știu că printr-un contract cu rețeaua de bănci pentru alimente pot să îndeplinească măsurile cerute de cei de la minister. Cel mai mare interes vine de la restaurante, așa și pentru că sunt multe unități.”
Alimentele nevândute pot fi transformate și în hrană pentru animale, biocombustibil sau compost. Firmele trebuie să încheie contracte în așa fel încât să poată dovedi că s-au străduit să valorifice mâncarea până să o arunce. Raportările se fac la Ministerul Agriculturii, într-o platformă specializată, iar din aprilie vor începe și sancțiunile pentru cei care nu s-au conformat.
Diana Buzoianu, ministrul mediului și inițiatoarea legii împotriva risipei alimentare: „Sancțiunea prevăzută este între 10 mii și 40 de mii de lei. Vor constata abaterile Ministerul Agriculturii și Dezvoltării și, respectiv, ANSVSA-ul care va avea atribuții să meargă în control.”
Potrivit datelor Eurostat, un român aruncă anual aproximativ 180 de kilograme de mâncare, peste media europeană de 130 de kilograme. Statistica ia în calcul atât deșeurile menajere, cât și risipa de pe întreg lanțul alimentar.
Larisa antal
