Fierbe pământul de secetă. Ce a pățit un fermier din Buzău când a încercat să are terenul. „Intră 10 cm, sare deasupra”

Terenul este pietrificat şi plin de crăpături. Nici măcar o săptămână de ploaie, fără pauză, nu ar reface rezervele de apă.

Fermier: „Moare și se usucă, practic producția este compromisă, numai ceva furaj se poate recupera din el..." - despre porumb, n.r.

În Olt, pământul nu a mai primit niciun strop de ploaie de trei săptămâni. Iar atunci doar opt litri pe metrul pătrat, deşi necesarul de apă este infinit mai mare.

Teiu Păunescu, fermier: „De la începutul anului nu am depășit 100 de litri. Deci, foarte puțin."

În aceste condiţii, în județul Olt peste 3.000 de hectare de grâu, rapiţă, orz, mazăre şi năut au fost calamitate, până la 70% din suprafață.

„Trebuie o tonă de apă pe metru, să își revină pământul ăsta. Nici nu poţi să sapi o gaură la gard. Țărână", explică un localnic.

În judeţul Galați, nu mai intră cazmaua după stratul de suprafață de treizeci de centimetri.

Una dintre culturile care au avut cel mai mult de suferit din cauza secetei este cea de floarea soarelui. Plantele au crescut în înălțime până la cel mult un metru și acum deja au început să se usuce.

În localitatea Amara din Buzău, cultura de porumb este compromisă total, iar cea de floarea soarelui în proporție de 80%. Pământul este uscat și au apărut crăpături prin care poți băga mâna.

Fermier: „Avem 50 de centimetri adâncime, se vede, și e cum e rocă, nu are un pic de umiditate."

Fermier: „Am încercat să intrăm cu plugul, intră 10 centimetri, sare deasupra, se rup toate prezoanele la el."

Pe oparcelă de la staţiunea de cercetare din Lovrin, din județul Timiș, în primăvară, a fost plantată mazăre. Acum s-a uscat. Peisajul dezolant se repetă în cazul culturilor de muştar, unde, în loc de un galben auriu, plantele s-au transformat în nişte beţe uscate, cenuşii.

Potrivit ultimelor informații transmise de Institutul Național de Meteorologie, în sudul, estul și sud-estul României este secetă pedologică puternică sau extremă, adică cel mai ridicat nivel de avertizare.

Cătălin Ionescu, inginer agronom: „Până la patru metri și jumătate nu mai avem niciun fel de rezervă de apă în sol."

Marinel Horablaga, director Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Lovrin: „E un deșert, până la urmă!"

Fermier: „Ce să mănânce animalul aici ? E foc. Arde foc!"

Seceta lasă şi animalele fără hrană. Păşunile sunt pârjolite, aşa că fermierii au început să folosească furajele pregătite pentru iarnă.

Dumitru Trăstaru, fermier: „Animalele au slăbit mult. Laptele a scăzut mai puțin de jumate față de ce a fost în alți ani."

Potrivit specialiştilor, chiar dacă plouă excesiv doi, trei ani la rând, rezervele de apă ale solului vor rămâne încă în deficit.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei