Fetița de 5 ani care a murit după transplantul hepatic avea ciroză, nu Boala Wilson
Fetița de cinci ani care a murit marți seară la Institutul Fundeni, după un transplant hepatic, nu avea Boala Wilson, ci ficatul său era cirotic, a anunțat chirurgul care a condust echipa care a operat-o.
La o a doua intervenţie chirurgicală, necesară în urma unei insuficienţe multiorgan, medicii au constatat că nu exista proces de cicatrizare în cazul copilei, suturile realizate de chirurgi în timpul primei intervenţii fiind desfăcute, potrivit News.ro.
Medicii subliniază că analizele copilei nu au arătat prezenţa vreunui virus hepatic, iar cauza insuficienţei sale hepatice nu este una „misterioasă”, ci ficatul său era cirotic.
„Astăzi, din păcate, suntem la un sfârşit de drum care nu s-a concretizat cum am fi dorit cu toţii, adică cu salvarea unei vieţi. (...) E un moment trist, pe care nu ni l-am fi dorit aşa”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, medicul Anca Colita de la Institutul Fundeni.
La rândul său, profesorul Vladislav Braşoveanu, care a condus echipa care a realizat transplantul hepatic, a afirmat că fetiţa avea insuficienţă hepatică acută la sosirea la spital, necesitând transplant de urgenţă, pe 30 aprilie.
„Iniţial, după ce a fost transferată de la Grigore Alexandrescu, indicaţia de insuficienţă hepatică acută, pusă de medicii ATI de la spitalul Grigore Alexandrescu, a fost confirmată de doamna profesor Tomescu şi s-a efectuat în urgenţă un transplant hepatic. În acele ore am încercat să investigăm mama, dar fiind suspiciunea de boală Wilson – deci pacienta venind de la Grigore Alexandrescu cu suspiciunea de boală Wilson – aveam ceva rezerve faţă de investigarea mamei. Din fericire a apărut un donator cadaveric tânăr, de 17 ani, şi am decis să folosim lobul stâng al acelui ficat. (...) Vreau să precizez că această fetiţă, principala cauză pentru care a avut indicaţie de transplant – insuficienţa hepatică acută, dar ea avea multiple probleme neurologice, hematologice, denutrită – vă daţi seama, acel copil la cinci ani avea 15 kilograme”, a declarat profesorul Braşoveanu.
Acesta a menţionat că fetiţa avea nevoie de 150-200 de grame de ficat, iar medicii au avut la dispoziţie un fragment 300 de grame de ficat „de calitate foarte bună”. Medicul a precizat că, din punctul de vedere al chirurgului, intervenţia privind transplantul a decurs „în condiţii bune”, însă în terapie intensivă au fost probleme, având în vedere starea generală a fetiţei.
El a explicat că, la un moment dat fetiţa a fost detubată, dar a trebuie reintubată la zece zile de la transplant, iar ulterior s-a instalat o insuficienţă multiplă de organ, fapt care a necesitat o nouă intervenţie chirurgicală.
„Surpriza mare a fost că la această reintervenţie am constatat că suturile care le-am făcut la nivelul intestinului subţire, suturile pe care le-am făcut la nivelul ficatului erau, practic, desfăcute, dezunite, ceea ce înseamnă că această fetiţă avea un proces de cicatrizare practic absent, din multiple cauze. Practic a fost pentru noi o surpriză pentru că, de fiecare dată am fost întrebat care este evoluţia unui copil după transplant. Evoluţia este bună, pentru că copiii se recuperează foarte repede. Ei, aici s-au întâmplat nişte complicaţii foarte severe”, a adăugat Vladislav Braşoveanu.
El a arătat că insuficienţa hepatică de care suferea fetiţa nu a fost una „de cauză misterioasă”.
„Pentru opinia publică e foarte important: nu a fost o insuficienţă hepatică de cauză misterioasă. În momentul hepatectomiei la fetiţă, deci în timpul transplantului, acel ficăţel era un ficăţel cirotic, deci era o boală care exista de câţiva ani la această fetiţă şi care a dus în final la această insuficienţă hepatică acută şi care a necesitat, de fapt, transplantul de urgenţă. Este foarte important de spus acest lucru. În zilele următoare vom afla la examenul histo-patologic care a fost cauza acestei ciroze, pentru că, comparativ cu adulţii cauzele de insuficienţă hepatică la copii sunt altele, cumva: e atrezia de căi biliare, e boala Wilson, sau alte afecţiuni specifice pediatriei”, a precizat chirurgul.
Reprezentanţii spitalului au menţionat că în cazul fetiţei s-au făcut „nenumărate analize” , atât pentru detectarea unor virusuri hepatice cât şi respiratorii şi „nimic din virusurile hepatitice nu a ieşit pozitiv”.
De asemenea, există teste care infirmă boala Wilson în cazul copilei.
Medicul Dana Tomescu, şeful echipei care a îngrijit copila în terapie intensivă, a afirmat că situaţia acesteia a fost „o provocare” şi nu a fost un lucru pe care medicii îl fac frecvent, dar că aceştia au „sperat”. Ea a subliniat că a fost vorba despre o muncă „într-o echipă enormă şi cu dedicare”, cu consulturi interdisciplinare
„Pacienta a avut o evoluţie dificilă şi intraoperator (...) O evoluţie în reanimare care a fost lent favorabilă dar tot cu proceduri de plasmafereză terapeutică, cu proceduri de hemodiafiltrare continuă, copilul a necesitat foarte multe consulturi interdisciplinare pentru că, pe lângă analizele iniţiale care erau modificate, au apărut şi nişte complicaţii hematologice, neurologice”, a declarat medicul.
Profesorul Dana Tomescu a precizat că, atunci când a fost detubată, fetiţa a vorbit „puţin” cu părinţii săi. Copila avea un status imunodeprimat, masă musculară scăzută, a menţionat medicul.
Medicii au precizat că, de-a lungul timpului, echipa de medici ce la Institutul Fundeni a realizat peste 1100 de transplanturi hepatice, iar aceasta are experienţă inclusiv în transplantul pediatric realizând, în ultimii 12 ani, 22 de transplanturi la copii – 10 la copii sub 10 ani, 12 la copii peste 12 ani – „cu rezultate bune”.
Medicul Radu Zamfir, şef al director executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, a anunţat că se fac demersuri pentru a se dezvolta un centru de transplant hepatic la spitalul Grigore Alexandrescu, menţionând că speră ca acesta să fie acreditat în următoarele luni, viitorul centru urmând a beneficia de sprijinul echipelor de medici de la Fundeni.
