Fermierii și-au cumpărat propriile echipamente antigrindină. Sistemul național este insuficient

Aceste dispozitive, care costă câteva zeci de mii de euro, și împrăștie norii cu ajutorul sunetului, s-au dovedit utile, pentru că de la începutul anului au fost emise peste o sută de alerte de fenomene meteo periculoase.

Prin bubuituri, George Mihai reuşeşte să îşi apere culturile de pepeni de grindină. Sunetul vine de la un tun anti-grindină pe care fermierul şi l-a cumpărat cu 45 de mii de euro din Belgia, disperat că avea pagube tot mai mari.

George Mihai, fermier: “Am avut în 2019 cele mai mari probleme când în 10 minute am pierdut vreo 350 de mii de lei datorită grindinei. Acum încercăm să ne protejăm pe toată căile posibile, iar una a fost tunul. Funcţionează pe un principiu al tunului sonic, trage cu oxiacetilenă, propagă nişte unde de şoc foarte puternice, până la o altitudine de 10-12 mii de metri înălţime cu viteza sunetului.”

Tunul se activează direct de pe telefon, însă doar după ce fermierul primeşte mesaj de la staţia meteo din apropiere care îl avertizează când se apropie furtuna.

Citește și

Grindină neobișnuită într-un oraș din Franța. S-a depus un strat de 60 de centimetri de gheață

Odată ce ajunge în cer, sunetul amestecă formaţiunile joase de nori cu cele de înaltă altitudine pentru a preveni formarea grindinei şi în plus împrăştie norii.

George Mihai, fermier: “În momentul acesta i-am dat comanda ar trebui să îşi facă treaba, are nevoie de câteva secunde, deja dă semnal că a pornit. Ok şi de câte ori (bubuie) se repetă. El se opreşte în momentul în care îi dăm noi comanda. Sau până rămâne fără gaz în instalaţie.”

Şi alţi fermieri au investit în astfel de echipamente, mai ales dacă nu sunt în raza de acţiune a sistemului naţional antigrindină.

În prezent, în toată ţara sunt 65 de puncte pentru lansarea rachetelor care acoperă 1,5 milioane de hectare de teren agricol, din 11 milioane. Alte 41 sunt în lucru şi urmează să devină funcţionale până la sfârşitul anului. Practic, din aceste puncte sunt trimise spre cer proiectile încărcate cu iodura de argint care topesc gheaţa din nori.

Fenomenele severe sunt tot mai dese, iar asta se vede cel mai bine în avertizările de cod roşu emise de ANM. Dacă în 2017, de pildă, meteorologii au dat doar patru asemenea alerte, anul acesta au fost peste o sută. Iar vara încă nu s-a încheiat. Drept urmare şi numărul rachetelor antigrindină lansate creşte de la an la an.

Anul acesta, în doar două luni jumătate au fost trimise spre cer peste 4000 de rachete antigrindină. Spre comparaţie, anul trecut, în tot sezonul care durează şase luni, au fost lansate cu 500 mai puţine.

Gheorghe Căunei, directorul General al AASNACP: “Costul unui sezon, anul 2020 a fost de 13,6 euro pe hectar. Deci costul este mic vis-a-vis de pierderile care ar putea să fie. Iar în zonele unde au fost pagube, unde nu am protejat, pagubele au fost şi până la 1000 de euro.”

Sistemul naţional antigrindină a fost lansat acum 20 de ani, mult mai târziu decât la vecinii bulgari, de pildă, care îl folosesc de 6 decenii.

Articol recomandat de sport.ro

Dan Șucu este noul proprietar al clubului Genoa: ”Pachetul majoritar de acțiuni a fost vândut!” | OFICIAL