Fermierii apelează la tehnologie în anii secetoși. Sistemele de irigații prin picurare și aspersoarele, indispensabile
Anii tot mai secetoși schimbă modul în care se face agricultură. Soiurile rezistente câștigă teren, pentru că au nevoie de mai puțină apă și fac față cu brio dăunătorilor. Dincolo de asta, tot avem nevoie de sisteme de irigații.
Cele prin picurare, care duc apa direct la rădăcina plantei, dar și tunurile, ori aspersoarele care stropesc suprafeţe întinse, au devenit obligatorii.
În stațiunile de cercetare se lucrează de ani de zile la hibrizi de legume și fructe care să facă faţa soarelui puternic și bolilor.
George Puican, directorul unei companii agricole: „Este mult mai rezistent la secetă în comparație cu alte specii care sunt pe piață. În nordul Moldovei, în zona Moldovei, acolo hibridul este foarte popular, iar acolo nu există sistem de irigații, adică se fac culturi de varză cu ce vine de sus.”
Multă vreme au căutat formula perfectă pentru un porumb rezistent în condiții grele, și cercetătorii de la Institutul Fundulea. Iar rezultatele s-au văzut în această vară.
Flavius Buleu, director comercial: „Aici avem un hibrid care a obținut undeva la 10.500 de kilograme la hectar, iar aici, unde la 8.400 de kilograme la hectar față de o cultură neirigată, care anul acesta a avut o producție de 2,5 tone, 3 tone la hectar.”
Nimic nu poate totuşi să suplinească lipsa apei chiar dacă acești hibrizi trăiesc relativ bine pe arșiță. Piața sistemelor de irigații s-a dezvoltat mult în ultima perioadă, pentru că și cererea este mare. Se caută de la sisteme cu aspersoare ori aripi de ploaie până la cele prin picurare, graţie cărora cantitatea de apă care ajunge la plantă poate fi controlată mai ușor.
Ionuț Mitricioiu, administratorul unei companii de sisteme de irigații: „Îl întinzi pe câmp, îl racordezi, bagi apă pe sistem și irigi cultura. Costul pe metru este între 20 de bani și un leu, cu tot cu TVA. Costurile sunt până la de 9 ori mai mici decât variantă pe aspersie. Iar varianta de aspersie nu se mai pretează pe foarte multe culturi și nu se mai pretează din cauza consumurilor foarte mari și a costurilor foarte mari, consumul foarte mare de apă. Ori apă trebuie drămuită.”
Aceste sisteme erau folosite în special de agricultorii cu sere ori livezi, doar că mai nou le cer şi cultivatorii de cereale.
Vasile Popa, fermier: „Punem exact unde îi trebuie la plantă, mai există posibilitatea, din câte am înțeles, să băgăm și îngrăşăminte direct prin picurare, să nu mai venim cu o altă lucrare.”
Gabi Popică, directorul de vânzări al unei companii de sisteme de irigații: „Anul acesta a fost o explozie, să spunem așa, pentru cultura de câmp. Au fost precipitații foarte limitate și a fost nevoie de irigații pentru culturile mari: porumb sau floare-soarelui.”
De altfel, din ce în ce mai mulți fermieri sunt dispuși să îşi cumpere propriul sistem de irigaţii în lipsa celui național, pe care autoritățile nu reuşesc să îl refacă.
