Reprezentanții Palatului Cotroceni au transmis, pe 17 august, un răspuns oficial către PRO TV, în urma unei solicitări de informații legate de incidentul din 5 iunie 2026, când o dronă maritimă de suprafață, fără echipaj la bord, a explodat în Portul Constanța.
Documentul, semnat de Departamentul Comunicare Publică, oferă detalii despre stadiul anchetei, cronologia evenimentelor și ipotezele luate în calcul de autorități.
Potrivit acestui răspuns, ancheta privind incidentul „este încă în desfășurare, deoarece, pe parcursul investigațiilor, s-a constatat că există elemente a căror clarificare necesită un interval mai lung de timp decât cel estimat inițial”.
Cum a fost gestionat incidentul
Instituția precizează că a fost formulat deja un set de concluzii preliminare, în timp ce alte investigații sunt în derulare pentru obținerea de date tehnice suplimentare.
Conform raportului preliminar, incidentul „a reprezentat un eveniment cu potențial major de risc, care a reușit să fie gestionat eficient de autoritățile române, în baza protocoalelor și legislației existente, fără victime sau pagube semnificative”.
Administrația Prezidențială mai arată că, în urma incidentului, au fost identificate mai multe măsuri de prevenție, unele deja aplicate.
Printre acestea se numără crearea unui flux unic de comunicare între instituțiile române și forțele ucrainene, deja realizat complet, un mecanism interinstituțional pentru managementul situațiilor de criză, aflat în curs de implementare, și accelerarea modernizării apărării portuare și maritime din zona Mării Negre, inclusiv printr-un sistem de detecție pentru drone maritime interoperabil cu infrastructura NATO.
Cronologia orelor critice de pe 5 iunie:
Răspunsul oficial reconstituie, minut cu minut, evenimentele din ziua incidentului:
- 06:18 – primele informații despre existența unei drone maritime în Dana 78 sunt transmise către Garda de Coastă, SRI și structurile militare;
- 06:47 – echipa pirotehnică a SRI Constanța ajunge la fața locului și începe izolarea perimetrului împreună cu Garda de Coastă. Nu a fost considerată necesară transmiterea unui mesaj RO-Alert, pentru că zona putea fi izolată de forțele de ordine;
- 10:00 – forțele ucrainene anunță că au pierdut patru drone maritime în noaptea de 4 spre 5 iunie și că acestea sunt programate să se autodistrugă începând cu ora 10:26;
- 10:20 – zona este evacuată complet;
- 10:27 – drona aflată în Dana 78 explodează;
- 11:05 – sunt confirmate alte trei explozii în largul Mării Negre, fără victime sau pagube;
- 11:21 – apare suspiciunea existenței unei alte drone în apropierea stațiunii Costinești, moment în care sunt transmise două mesaje RO-Alert;
- 14:35 – după misiuni de cercetare ale Armatei României, nu mai este identificată nicio dronă în zona costieră, iar evacuarea populației este oprită;
- 15:01 și 15:08 – sunt transmise ultimele mesaje RO-Alert, prin care se anunță încetarea măsurilor de evacuare.
Administrația Prezidențială, despre ipoteza implicării Rusiei
În ceea ce privește cauza probabilă a incidentului, potrivit documentului, „evaluările preliminare indică, pentru moment, ipoteza preluării controlului dronei de către Federația Rusă, urmând a fi stabilite detalii tehnice suplimentare”.
Instituția precizează că un fenomen similar a fost identificat și de alte state aliate, în special de Țările Baltice.
În privința exploziei propriu-zise, Administrația arată că „explozia dronei a fost rezultatul unui mecanism automat de autodistrugere, confirmat de partea ucraineană”. Autoritățile subliniază totodată că România a inițiat, încă din ziua incidentului, un dialog sistematic cu Ucraina, dar și cu partenerii din Uniunea Europeană și cu aliații din NATO.
Documentul mai precizează că orice evaluare tehnică sau juridică privind cauzele exacte, răspunderea sau implicațiile de securitate ale incidentului ține exclusiv de competența autorităților abilitate prin lege.
O ”campanie de manipulare” pe rețelele sociale
Administrația Prezidențială mai atrage atenția că, în paralel cu gestionarea incidentului, a fost dusă „o campanie de manipulare informațională pe rețelele de socializare identificate de autoritățile române și ONG-uri de profil, cu scopul de a submina încrederea în statul român și sprijinul oferit Ucrainei”.
