Eurodeputații consideră că rețelele sociale au o putere prea „vastă”. Cer Comisiei Europene reglementări clare
Parlamentul European critică puterea „vastă” a rețelelor de socializare i impactul lor îngrijorător asupra politicii și libertății de exprimare și solicită reglementarea acestora.
Eurodeputații au solicitat miercuri exercitarea controlului democratic asupra giganților tehnologici pentru a garanta libertatea de exprimare.
Sunt vizate rețelele de socializare, cu milioane de utilizatori, iar puterea acestora toto mai mare a fost dezbătută de secretarul de stat pentru afaceri europene, Ana Paula Zacarias, din partea președinției portugheze a Consiliului, și vicepreședinta Comisiei, Věra Jourová. Au mai vorbitși alți parlamentari europeni și aproape toți au criticat „vasta putere a rețelelor de socializare și impactul lor îngrijorător asupra politicii și libertății de exprimare” se precizează în comunicatul de presă al Parlamentului European.
Exemple ale practicilor rețelelor sociale au fost diverse decizii luate de rețele pentru a cenzura conținutul sau conturile, astfel că mulți eurodeputați au subliniat lipsa unor norme clare care să reglementeze astfel de decizii și lipsa transparenței în practicile giganților tehnologici.
Parlamentarii au îndemnat Comisia să abordeze reglementarea rețelelor sociale în Actul legislativ privind serviciile digitale și în Actul privind piețele digitale, precum și ca parte a Planului de acțiune pentru democrație.
Majoritatea vorbitorilor s-a concentrat asupra necesității de a oferi securitate juridică pentru situațiile când este eliminat conținut online și de a se asigura că astfel de decizii aparțin autorităților responsabile din punct de vedere democratic, și nu companiilor private, pentru a proteja libertatea de exprimare.
Concluziile dezbaterii. Ce trebuie să impună autoritățile rețelelor sociale
- Necesitatea de a apăra democrația și valorile UE prin combaterea dezinformării și a eforturilor intensificate de subminare a acestora sau de incitare la violență;
- Utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăți, mai degrabă decât a limita, discursul politic, abordând în același timp problema proliferării discursurilor de incitare la ură și a discriminării online;
- Transparența algoritmilor, utilizarea datelor cu caracter personal și restricționarea (sau interzicerea) practicilor de adresare de conținut personalizat;
- Problemele cauzate de apariția monopolurilor tehnologice și impactul acestora asupra pluralismului mass-mediei, precum și asupra pluralismului în discursul public;
- Falsa dihotomie între sferele online și offline și necesitatea unor norme care să acopere toate aspectele vieții;
riscurile sistemice, precum și daunele societale și economice pe care platformele majore le pot cauza sau exacerba.
Etichete: Comisia Europeana, facebook, instagram, parlamentul european, twitter,
