Energia verde care seaca raurile si distruge speciile protejate. Cum au produs "baietii destepti" un dezastru ecologic

Albiile raurilor sunt distruse, in numele obtinerii de energie verde. Este vorba despre frenezia microhidrocentralelor, afaceri care au girul, si toate avizele autoritatilor, dar si un efect devastator asupra cursurilor de apa. Duminica, in emisiunea "Romania Te iubesc" veti putea urmari pe larg, un reportaj de investigatie in care cerem imperativ responsabililor de la la nivel inalt, sa se implice pentru a stopa secarea raurilor de munte.

Asa arata un rau dintr-o arie protejata, doar pentru ca niste baieti destepti au pus pe el baraje care produc curent electric, si sunt lasati sa stranga cat vor robinetul, dupa ce si-au luat toate avizele. O microhidrocentrala aici, un alt proiect pe doua vai mai incolo, alte 3 in judetul urmator si tot asa, Carpatii au fost acaparati de o invazie a distrugerilor, in numele obtinerii de energie verde. Sunt aprobate in jur de 450 de centrale de mica putere pe mai putin de 350 de rauri si paraie, iar impactul cumulativ al acestor proiecte este ignorat complet.

Ne ucidem raurile cu apa cristalina si punem in pericol ecosisteme intregi. Fac asta mai toate barajele artificiale din muntii Romaniei, care, pe langa efectele devastatoare, ne-ar putea aduce si amenzi dure de la Uniunea Europeana. Natura a fost distrusa sub ochii institutiilor europene care au declansat procedura de infrigement si ne ameninta cu penalizari de milioane si zeci de milioane de euro, pentru ca autoritatile noastre au gestionat si gestioneaza prost, un domeniu care teoretic ar trebui sa aduca energie curata, nu rauri si parauri secate.

Suntem pe raul Secus, in Judetul Mures. Intr-un Sit Natura 2000 din inima Muntilor Calimani-Gurghiu. In zona urca de zor betoniere incarcate, iar sus, aproape de izvor, se toarna temelia unui prag de captare. Se lucreaza intens de asta primavara, iar conductele au fost deja trase pe langa drumul forestier paralel cu raul. 5 kilometri mai jos este aproape gata centrala care va converti forta apei in energie electrica. Despre santierul din mijlocul naturii virgine, am vrut sa-l intrebam pe seful constructorilor, dar a pretins ca are treaba.

Citește și

Hackerii Kremlinului pot opri curentul in SUA si chiar distruge reteaua energetica. Rusii au testat deja metoda in Ucraina

Cum a reușit o femeie să își cumpere 3 case din propriile economii. Timp de 18 ani a trăit cu doar 1,4 dolari pe zi

Seful evita un dialog, dar muncitorii sunt optimisti ca vor termina pana in noiembrie toata lucrarea. I-am intrebat ce experienta au in astfel de santiere, intr-un sit natural, cu specii protejate de pesti, amfibieni, vidra, si pasari. Raspunsul este, desigur, nu.

Patronul e de la Oradea si spune ca lucrarea are toate avizele si respecta toate legile in domeniu, iar santierul are interventii minim invazive in zona. "Este public, avizele sunt luate din 2011, mi-a luat 3 ani sa il autorizez, toate documentatiile…nu am absolut nimic de ascuns", sustine el.

Teoretic avea nevoie de un studiu de evaluare adecvata, care sa arate modul in care acest proiect afecteaza mediul, fiind vorba de un SIT Natura 2000. Studiul l-a facut o firma din Targu Mures, care a angajat un biolog.

Asa cum reiese din cercetarea la fata locului, biologul a scris negru pe alb ca proiectul are un impact negativ semnificativ in ce priveste pastravul indigen si zglavoaca, pe zona unde unde va functiona microhidrocentrala, si a facut aceste precizari in mai multe randuri, in studiu. A mentionat de asemenea, ca la nici 850 de metri de cursul apei, pe un alt parau, s-a gasit vidra, care isi marcheaza teritorul si urca in cautarea pestilor. Prezenta mamiferului in zona apare si in descrierea sitului si in documentele Agentiei Judetene a Vanatorilor si Pescarilor, fiind specie protejata.

In fata documentului emis de Agentia pentru Protectia Mediului, patronul sustine ca la mijloc e vorba probabil, de o eroare. "Asta este o chestie destul de tehnica, nu stiu, e inainte de obtinerea avizului de mediu. Nu stiu daca agentia sau custodele mi-a cerut studiul de evaluare adecvata...Nu stiu despre ce e vorba, probabil este o greseala de exprimare, de typing sau ceva!"

Am mers la seful APM Mures, Danut Stefanescu, sa-l intrebam despre posibilitatea unei greseli de expirmare, asa cum sustine patronul. I-am cerut sa ne explice in primul rand, ce este aceasta decizie de incadrare. “Tine loc de acordul de mediu” spune el.

Fiind vorba de un santier cu impact intr-un sit protejat, putini directori de la mediu si-ar da semnatura pe o avizare de lucrari. Pe Decizia de incadrare de la Secus, adica pe acordul de mediu pentru santier, se poate vedea ca in locul directorului a semnat …o subalterna: sefa de la avizari. Am cerut sa vorbim cu inspectorul in cauza. “Este in pensie, de vreun an jumatate!", vine raspunsul.

O angajata aflata in pragul pensiei a semnat in 2 locuri si apoi a plecat din institutie. L-am intrebat pe seful APM de ce a semnat si in locul directorului, in 2013, cand a fost emisa decizia.

"Problema cea mare este ca se extrage o parte foarte mare din debit…daca dispare o mare parte din apa, asa dispar si speciile de pesti…", explica un biolog

Cine ar trebui sa verifice in viitor ca raul nu va seca dupa aparitia microhidrocentralei si va fi asa cum spune patronul? Legea zice ca Agentia de Mediu, dar agentia are un singur om.

Legea nr. 49/2011 privind regimul ariilor naturale protejate, precizeaza la articolul 28 ca :"Sunt interzise activitatile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot sa genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum si perturbari ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective, atunci cand aceste activitati au un efect semnificativ."

Danut Stefanescu, directorul APM Mures: "Stati putin, eu inteleg ce scrieti acolo, dar am 50 % din judet Sit Natura 2000. Pai poate nu Mai facem…dar nu are un impact negativ. Scrie ca daca se iau masurile alea, nu are impact semnificativ. In noul studiu nu in acesta."

Am incercat in repetate randuri sa avem un punct de vedere de la actualul ministru al mediului, Cristiana Pasca Palmer. Am reusit sa ii smulgem ministrului o declaratie, intr-o conferinta de presa in care i-am cerut modificarea legislatiei. A promis ca va intocmi o lista cu rauri pe care se va interzice fara exceptie, amenajarea de captari.

Ancheta pe larg, despre dezastrul urias de pe rauri, va fi difuzata la PROTV in aceasta duminica, la "Romania, Te Iubesc".

Articol recomandat de sport.ro

Viața lui Doroftei în Canada: ”Erau zile când nu măncam, mă dureau mâinile”. Îi trimitea ”târâș, dar fericiți” acasă