Efectul pandemiei asupra Mării Negre. Cercetătorii sunt uluiţi
Ecosistemul Mării Negre își revine, după oprirea unor activități economice în timpul stării de urgență. Cercetătorii români de la Institutul Grigore Antipa au constatat că aproape toate speciile de pești se revigorează.
În acest moment, specialiștii evaluează bancurile de scrumbie, un pește extrem de gustos și sănătos. Și mamiferele marine se refac: s-au înmulțit aparițiile delfinilor pe tot litoralul, foarte aproape de mal.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
După sfârșitul perioadei de carantină, cercetătorii de la Institutul Grigore Antipa au ieșit în largul Mării Negre pentru a aduna date care să ateste că pauza din timpul stării de urgență a fost benefică pentru ecosistem.
Pentru că unele activități economice au fost oprite, inclusiv cele industriale din zona costieră, dar și pescuitul excesiv, în lipsă de turiști, marea își revine.
Aparițiile delfinilor aproape de mal, tot mai numeroase
Aparițiile deflinilor lângă mal sunt tot mai numeroase. Mamiferele marine vin în căutarea bancurilor de pești care încep să se refacă.
"Uite-l aici, uite-l aici! Uite-l cât de mare este! L-a prins!", a exclamat unul dintre privitorii din port.
Exemplarul admirat este un afalin. Este specia cea mai mare de delfin din Marea Neagră, din cele trei care trăiesc la noi: afalinul, delfinul comun și marsuinul. Delfinul vâna un chefal, semn că apa în zonă este curată.
Dr. Adrian Bâlbă, director complex Delfinariu Constanța: "Se vede în primul rând în comportamentul delfinilor, vin la mal, vin tot mai des și în număr tot mai mare. Marea Neagră are o capacitate trofică mare, are cinci fluvii care aduc substanțe trofice pentru diferite specii, cum este scrumbia. Condițiile sunt ideale pentru reproducere și am rezolvat și cu poluarea pentru că acesta a fost un factor important. La rândul lor, pescarii recunosc că anul acesta au adus la mal unele dintre cele mai mari capturi. În plase, s-au prins chefali, hamsie, stavrid și scrumbie."
Sorin Mănăilă, președinte federația Ropescador: "Dacă vorbim de pește, da. Am observat inclusiv la taliene că în primăvara asta a fost foarte multă hamsie. Calcanul, până în 15 aprilie, s-a prins destul de bine. Au început să se refacă stocurile de pește datorită faptului că nu a mai fost poluare. Poate și traficul în Marea Neagră a fost mai scăzut. S-a văzut faptul că este din ce în ce mai mult peste."
În funcție de studii, se stabilește cota de pescuit a României
În acest moment sunt studiate bancurile de scrumbie, un peste gras, gustos și sănătos.
Valeria Abaza, director științific Institutul Grigore Antipa Constanța: "Expediția este organizată în zona marină a rezervației biosferei și acum la acest moment se evaluează speciile de pești. Se folosesc anumite echipamente destinate în funcție de dimensiunea comercială a speciei. Sunt utilizate anumite tipuri de plase cu o anumită dimensiune a ochiului. Se scot, se măsoară, se cântăresc."
Datele sunt folosite pentru a stabili și cotele de pescuit pentru țara noastră. Deși România este în ușoară creștere, peștele din Marea Neagră ajunge destul de rar pe masa noastră. Mâncăm pe an 20 de mii de tone de pește autohton și 100 de mii de tone din import.
.webp)
