După protestele din întreaga Europă, Comisia Europeană a anunțat noi măsuri pentru sectorul agricol. Ce spun fermierii români
Cu protestul fermierilor din întreaga Europă în fundal, Comisia Europeană a venit cu noi măsuri pentru sectorul agricol.
În loc să lase 4% din teren nelucrat, agricultorii pot cultiva 7% din suprafață cu linte, fasole sau mazăre, plante care fixează azotul în sol.
În plus, Comisia vrea ca taxele pentru importurile din Ucraina să fie suspendate până în iunie 2025.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat în propaganda electorală
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Pentru un an, comisarii europeni le propun fermierilor o alternativă: în loc să-și lase terenurile pârloagă, le pot cultiva cu plante care fixează azotul sau pot pune culturi intermediare care să fie folosite ca furaje. Dar nu au voie să folosească pesticide. Cine nu respectă una dintre aceste două reguli, nu primește subvenții.
Maroš Sefcovic, vicepreședinte al Comisiei Europene: "Mingea este acum în curtea statelor membre, care trebuie să decidă dacă propunerea noastră va fi transformată în realitate. Dacă va fi așa, derogarea se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2024."
Dintre plantele care fixează azotul în sol recomandate sunt mazărea, soia și lintea. Trifoiul și lucerna pot fi cosite și vândute ca furaj.
România are 1,1 milioane de hectare de terenuri neproductive, adică 10 la sută din suprafața agricolă.
Ion Cioroianu, vicepreședintele Asociației Fermierilor din România: "Este o variantă cât de cât mai bună, decât cea să lași 5% pârloagă. Însă nu este așa de bine salutată de fermierii români, mai ales de cei mari. Nu prea poți să cultivi aceste plante fixatoare de azot fără ierbicide și fără îngrășăminte. Singura plantă ar fi mazărea, care ar mai rezista. Dar soia nu poți să o cultivi fără ierbicide. Și doi, aceste plante fixatoare de azotat au nevoie de apă, merg cam în zone irigate."
O altă măsură propusă de Comisia Europeană este suspendarea cu încă un an a taxelor pentru importurile din Ucraina. Este o măsură care trebuie să treacă prin Parlamentul European și Consiliu.
Dacă va fi aprobată, facilitățile vor fi menținute până în iunie 2025.
Dar există și posibilitatea limitării importurilor din Ucraina, dacă țările demonstrează că sunt afectate de volumul mare de produse care vin de la vecinii noștri. Este și cazul României, unde fermierii au ridicat problema cerealelor.
Pentru carnea de pui, ouă și zahăr este prevăzută o frână de urgență care ar stabiliza importurile la volumul mediu al importurilor în 2022 și 2023. Nu este însă de folos pentru România. Sectorul avicol este printre puținele care ne salvează de importuri.
Asociațiile de fermieri spun că ar fi fost mai util dacă lista ar fi inclus uleiul de floarea-soarelui și mierea, cotropite de marfă din Ucraina.
În acest an, țara noastră are regim de licențiere pentru zahăr, făină, grâu, porumb, rapiță și orz. Însă de când avem această măsură, nimeni nu a solicitat licența, care presupune inclusiv analize ale mărfurilor.