Nici prognoza Apelor Române nu aduce vești bune. Fluviul va rămâne și săptămâna viitoare la doar o treime din debitul normal pentru luna august, fără semne de revenire.
Seceta îl afectează pe mai multe sectoare din Europa, dar afectează și Rinul, a cărui apă ajunge în Dunăre. Navigația a fost oprită pe mai multe porțiuni.
Cotele scăzute ale Dunării au făcut ca două nave să se oprească în bancuri de nisip greu de observat de marinari.
Dumitru Crăiniceanu, șef Căpitănia Portului Drobeta Turnu Severin: ”Împingătorul Hinova, pavilion românesc, cu trei barje goale, naviga aval, a eșuat pur și simplu. A mai eșuat încă o navă. Un tanc petrolier cu motorină”.
Niciun membru din echipajele navelor eșuate la Cetate și Calafat nu este în pericol. Însă situația pe Dunăre se agravează.
Dunărea are marți, la intrarea în România, aproximativ o treime din debitul normal pentru luna august, cu 1.370 de metri cubi pe secundă la Baziaș. Hidrologii nu văd semne de revenire în următoarea săptămână și estimează că debitul va rămâne în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până pe 17 august.
În aval de Porțile de Fier, situația va rămâne în general stabilă, dar între Turnu Măgurele și Tulcea apa ar putea să mai scadă ușor în primele zile.
Dunărea primește prea puțină apă din întregul său bazin hidrografic, iar mai grav este că nici în următoarele zile nu sunt așteptate ploi semnificative nici în România, nici în amonte.
Potrivit celui mai recent raport al Observatorului European al Secetei, condițiile au rămas critice în bazinul Dunării și în Balcani, iar indicatorii pentru debitele scăzute ale râurilor confirmă persistența deficitului de apă în regiune.
Afluenții din România - Jiu, Olt, Argeș, Siret și Prut - au o contribuție redusă la volumul Dunării. Împreună aduc sub 10% din apă. În plus, aceștia se varsă în Dunăre după Baziaș. Așadar, chiar dacă plouă torențial în sudul și centrul țării, debitele lor nu pot schimba semnificativ situația fluviului.
Centrală nucleară închisă parțial în Franța din cauza meduzelor, apă din cisterne în Italia
Peste 80% din apa care ajunge la Baziaș, la intrarea în țară, provine din principalii afluenți din Germania, Austria, Ungaria, Slovacia și Serbia. Sava este de departe cel mai mare furnizor de debit, cu aproape 30%. Inn și Tisa sunt ceilalți doi mari contribuitori, cu câte 15% fiecare, în timp ce Drava aduce aproximativ 10%. Diferența până la 100% provine din zecile de afluenți secundari ai Dunării și din ploaia directă în fluviu.
Eva Hrncirova, purtătoare de cuvânt Comisia Europeană: ”Monitorizăm îndeaproape securitatea aprovizionării cu energie electrică în contextul secetei și al nivelurilor scăzute ale apei din râuri, în Ungaria, România și în regiunea Europei de Sud-Est".
Pe râul Sava, în Slovenia, seceta extremă a dus la suspendarea temporară a pescuitului pe mai multe porțiuni și la reducerea capacității unei centrale nucleare. Iar pe Drava, în Croația, retragerea apelor a scos la iveală bucăți din albie, inclusiv ambarcațiuni scufundate.
Pe unele sectoare din Rin, una dintre cele mai importante artere comerciale fluviale ale Europei, navigația de marfă a fost deja oprită. Autoritățile germane vorbesc de o creștere economică diminuată de secetă.
Bernd Vogt, primarul orașului Kaub: ”Este deja foarte, foarte extrem. Pentru că, la un moment dat, și feribotul va înceta să mai circule”.
În alte țări s-a ajuns la restricții la consumul de apă pentru udarea spațiilor verzi, cum e cazul Franței. Iar jumătate din reactoarele unei centrale nucleare din nordul Hexagonului au fost oprite preventiv, din cauza meduzelor care au invadat sistemele de răcire. Situația este critică și în nordul Italiei, unde zeci de localități au ajuns să fie aprovizionate cu apă de cisterne.
.webp)
