Obiectul are aspectul unei stele de dimensiunea Sistemului Solar, însă produce de 100 de miliarde de ori mai multă energie decât orice stea obișnuită – un nivel de energie comparabil mai degrabă cu cel generat de o gaură neagră.
Steaua-gaură neagră, care datează din perioada de acum aproximativ 660 de milioane de ani după Big Bang, a fost identificată de o echipă de astronomi condusă de cercetători americani, cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb, potrivit unui studiu publicat în revista Nature.
De când cel mai puternic telescop construit vreodată a devenit operațional, în 2022, acesta a descoperit numeroase obiecte cosmice extrem de luminoase din Universul timpuriu, supranumite „micile puncte roșii”, care i-au nedumerit pe oamenii de știință.
„Ce sunt, de fapt, aceste obiecte a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte din era JWST”, a declarat autorul principal al studiului, Rohan Naidu, de la Universitatea din Hawaii.
Echipa încerca inițial să rezolve un alt mister: de ce telescopul James Webb continuă să descopere galaxii foarte luminoase într-o perioadă atât de timpurie a Universului, când se credea că nu avuseseră suficient timp să devină atât de mari.
Însă, analizând imaginile, cercetătorii au observat unul dintre aceste mici puncte roșii.
„Lumină pură de stea-gaură neagră”
„Când vedem ceva foarte roșu în Univers, presupunem adesea că este înconjurat de praf, asemenea funinginii sau cenușii”, a explicat Robert Simcoe, coautor al studiului și cercetător la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT).
„La fel cum fumul incendiilor de vegetație din Canada a făcut recent ca cerul din Boston să pară roșiatic, și obiectele astronomice pot părea mai roșii decât sunt în realitate atunci când sunt privite printr-un văl de praf”, a adăugat acesta.
Însă, după analizarea datelor, cercetătorii au constatat că, la anumite lungimi de undă, lumina obiectului dispărea complet.
Spre surprinderea lor, acest lucru a indicat că nu praful este responsabil pentru culoarea roșiatică, ci hidrogenul gazos.
Această descoperire explica culoarea obiectului, însă nu și energia uriașă pe care o emitea.
„Nu poți obține această energie prin fuziune nucleară, care reprezintă sursa de energie din interiorul tuturor stelelor”, a explicat Naidu.
Folosind simulări computerizate, echipa a concluzionat că cel mai probabil obiectul este alimentat de o gaură neagră aflată în centru, înconjurată de un cocon de gaz care îi conferă aspectul unei stele.
Cercetătorii au denumit obiectul MoM-BH-1*. Abrevierea BH* provine de la black hole star („stea-gaură neagră”), iar cifra 1 sugerează că oamenii de știință cred că există și alte obiecte similare în Univers.
„Fiecare dintre aceste mici puncte roșii este compatibil cu ipoteza că ar putea fi o stea-gaură neagră”, a concluzionat Naidu.
.webp)
