Doi academicieni se disociaza de mesajul grupului de initiativa din Academia Romana: Nu oglindeste misiunea Academiei Romane
Teologul si filozoful Wilhelm Danca, membru corespondent al Academiei Romane, a anuntat pe Facebook ca se disociaza de recentul apel al grupului de initiativa din Academia Romana pentru ca nu oglindeste convingerile sale crestine.
Wilhelm Danca se regaseste printre cei 82 de academicieni care au transmis miercuri un apel in care se arata ”ingrijorati” de evolutiile interne si internationale din ultimele decenii. Intre semnatari sunt Mircea Dumitru, Victor Voicu, Ioan Aurel Pop, Nicolae Breban, Victor Spinei, Dinu C. Giurescu, Ionel Haiduc si Eugen Simion. Ei au transmis miercuri o scrisoare deschisa in care fac apel la patriotism si la "pedepsirea agresiunilor la adresa suveranitatii nationale".
”Ma disociez de recentul Apel al grupului de initiativa din cadrul Academiei Romane, pentru ca nu oglindeste nici misiunea Academiei Romane, nici convingerile mele crestine. Dumnezeu sa binecuvanteze Academia Romana! Dumnezeu sa binecuvanteze Romania!”, a scris teologul si filosoful Wilhelm Danca, pe pagina de Facebook.
”Misiunea principala a Academiei Romane este promovarea valorilor spirituale si culturale ale poporului roman. Apara identitatea "culturala" nationala, nu "suveranitatea nationala" sau "integritatea teritoriala", valori importante de care se ocupa alte institutii ale Statului roman. Pe scurt, nu sunt de acord cu derapajul Academiei Romane spre acele chestiuni politice care tin de competenta presedintiei si a guvernului. Pledez pentru pastrarea identitatii si misiunii Academiei Romane, care este un for de consacrare, o institutie de cultura si de cercetare stiintifica. Asadar Academia Romana contribuie la progresul general al societatii romanesti prin promovarea stiintei si a culturii, potrivit propriului statut de infiintare si de organizare”, este opinia membrului corespondent al Academiei Romane.
Joi, un alt membru al Academiei Romane, fostul ministru al Educatiei Mircea Dumitru, a scris pe Facebook ca se disociaza de textul apelului facut de for, sustinand ca nu se regaseste in stilistica, retorica si ideile sustinute in scrisoarea transmisa de Academia Romana. El a precizat joi seara ca, pana la momentul publicarii textului, nu a cunoscut continutul scrisorii, pe care a semnat-o si el.
”Am fost intrebat daca ma alatur unui apel mai general in care sa fie subliniata sustinerea unitatii si a integritatii teritoriale si nevoia de a depasi conflictele mari din societatea romaneasca prin dialog activ si cultivarea unor atitudini politice tolerante. Desi toate acestea nu reprezinta temele comune ale interventiilor mele din ultima vreme in spatiul public, am acceptat ca exista o sensibilitate la aceste chestiuni si m-am declarat de acord cu ele. Contextul mai general era delimitat de anticipata intalnire dintre premierul maghiar si presedintele SUA, urmata apoi si de intalnirea cu presedintele Federatiei Ruse”, a scris Mircea Dumitru, joi seara, pe Facebook.
Semnatarii apelului se arata ”ingrijorati” de evolutiile interne si internationale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continua si alarmanta incercare de ”erodare a identitatii, suveranitatii si unitatii nationale a Romaniei”, cu actiuni plasate sub semnul ”globalismului nivelator sau al unei exagerate «corectitudini politice», dar si cu multe actiuni indreptate direct impotriva statului si poporului roman”.
”Continutul scrisorii mi-a ramas necunoscut pana in momentul publicarii lui, astazi”, mai scrie academicianul, desi scrisoarea a fost remisa presei in urma cu o zi. ”Ca atare, ma vad acum nevoit sa ma disociez de textul de astazi si sa spun ca nu ma regasesc nici in stilistica, nici in retorica si nici in multe dintre ideile sustinute in aceasta scrisoare”.
El adauga ca in urma cu cateva zile a initiat un apel public prin care denunta ”derapajele grave de la respectarea normelor si a regulilor statului de drept”.
Apelul vizeaza poporul roman, politicienii si, in mod particular, intelectualii. ”Chemam alaturi de noi, in acest demers, intregul popor roman, pe toti locuitorii acestui pamant, ne adresam in particular intelectualilor, invitandu-i sa fie exemplu de intelepciune si de patriotism, ne adresam oamenilor politici, invitandu-i sa conlucreze cu responsabilitate si patriotism pentru binele Romaniei, cu atat mai mult cu cat ne aflam in preajma sarbatoririi Centenarului Marii Uniri, a centenarului aducerii impreuna a tuturor provinciilor romanesti, eveniment pe care poporul roman l-a asteptat, pentru care a suferit, a lucrat si a luptat atatea veacuri si pe care l-a realizat cu atatea jertfe”, este apelul academicienilor.
In incheiere, academicienii adauga: ”Sa ne cinstim eroii, sa fim la inaltimea lor, lasand generatiilor urmatoare, tuturor locuitorilor Romaniei, o tara unita, suverana, cu dragoste pentru trecut si pentru cultura sa, cu respect de sine, stapana pe pamantul sau, educata si prospera, o tara a Europei Unite, dar cu identitate proprie, romaneasca. Asa sa ne judece viitorul!”.
Calin Popescu Tariceanu a laudat demersul printr-o scrisoare publicata pe Facebook
"Pe 8 februarie 2017, 84 dintre cei mai reputati membri ai Academiei au publicat o scrisoare deschisa catre institutiile statului in care, dupa ce isi exprima ingrijorarea cu privire la unele tendinte actuale nefavorabile natiunii noastre, le cer celor in drept, ca si intregii societati, sa se solidarizeze cu o noua energie in jurul valorilor identitatii, suveranitatii si unitatii nationale.
Vreme de o suta cincizeci de ani ‒ dincolo de momentele de reflux si de criza ale parcursului sau istoric, legate cu precadere de schimbarile de regim politic ‒ Academia Romana s-a impus ca un reper indispensabil al identitatii nationale a romanilor, ca o oglinda pe care natiunea a folosit-o pentru a se cunoaste pe sine si pentru a cere recunoastere din partea altora. Obiectivul generatiei fondatorilor Societatii Academice si apoi al generatiilor succesive de academicieni a fost unul indiscutabil politic, in sensul filosofic cel mai profund pe care-l putem atribui politicii: Academia a fost gandita ca o institutie politica centrala a natiunii, ca institutia insarcinata sa conduca politica identitatii nationale, politica cunoasterii si politica recunoasterii valorilor.
Scrisoarea dovedeste ca Academia Romana isi reinnoieste acum misiunea fundamentala. Procesul de constructie a natiunii a fost desavarsit, dar nu este ferit de amenintari. In 2007, natiunea a devenit europeana, nu numai in spirit, dar si in litera legii, nu numai in faptul cultural, dar si in drept. In 1990, natiunea renastea sub zodia democratiei, afirmandu-se pentru prima data in istoria sa ca fiind democratica in deplinul inteles al cuvantului. Valorile noastre sunt astazi mai complexe, mai diverse, dar si mai fragmentate decat erau in urma cu o suta cincizeci de ani. Identitatile noastre sunt si ele multiple. Conservarea identitatii nationale a devenit astazi inseparabila de asumarea unei identitati europene si de afirmarea unei identitati democratice. Pana acum democratia nu a locuit in alt trup decat in cel al statului national. Suveranitatea natiunii este nu numai o garantie a pastrarii identitatii, dar si cea mai curajoasa si rationala metoda de aparare a democratiei.
Scrisoarea este un semn ca Academia Romana redevine in spatiul public ceea ce a fost la inceputurile sale, anume locul central al dezbaterilor intelectuale, un loc al angajamentului civic, locul in care marile teme de societate pot fi examinate nu numai in deplina libertate, dar si prin convocarea vocilor celor mai competente. Natiunea, scria candva Ernest Renan, este un referendum cotidian. Prin aceasta scrisoare, membrii Academiei Romane au initiat cel mai important referendum la care atat institutiile, cat si cetatenii sunt chemati sa aleaga din nou, in numele natiunii noastre: suveranitatea, identitatea si unitatea" a scris Tariceanu.
