DNA: Adrian si Daniela Nastase, achitati "eronat" in dosarul Zambaccian. Probele arata vinovatia
Procurorii DNA sustin in motivele recursului din dosarul "Zambaccian" ca probele existente la dosar arata ca Adrian si Daniela Nastase sunt vinovati, fiind achitati "eronat" de completul de trei judecatori de la ICCJ.
Completul de cinci judecatori al instantei supreme va judeca in 13 mai recursurile din dosarul "Zambaccian", in care sunt judecati Adrian Nastase, Daniela Nastase si Irina Paula Jianu.
Dosarul "Zambaccian" a ajuns pe rolul Completului de cinci judecatori al instantei supreme dupa ce procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au motivat recursul impotriva deciziei din 30 martie 2012 data de un complet de trei judecatori.
Alegeri 2024
14:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora. Câți români au votat până acum. Harta secțiilor de votare
12:53
Candidații la alegerile prezidențiale 2024. În ce ordine apar pe buletinele de vot de duminică, 24 noiembrie
12:16
Cine intră în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Cotele pe care le au candidații la casele de pariuri
12:08
Cine intră în turul 2. Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au aratat in motivele de recurs depuse la dosar ca cei trei judecatori de la fond care au dispus achitarea sotilor Nastase pentru unele dintre fapte au interpretat intr-un mod "eronat" dovezile stranse pe parcursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti.
Potrivit procurorilor, probele administrate in cursul procesului penal duc la concluzia ca Adrian Nastase se face vinovat de luare de mita.
"Este cert ca Adrian Nastase, atat direct cat si prin Daniela Nastase, a primit in mod repetat foloase necuvenite constand in contravaloarea unor bunuri importate din China si cheltuielile aferente", au notat procurorii in documentul citat. In opinia procurorilor anticoruptie, "simpla acceptare de efectuare ale unor servicii de achizitie, depozitare si importuri bunuri, urmata de preluarea acestor bunuri din depozitul REMAT apartinand lui Sever Rocsin, in lipsa unor documente care sa justifice transferul proprietatilor, constituie un folos necuvenit acceptat".
Procurorii mai arata ca "simpla acceptare a efectuarii unor lucrari de constructii la imobilele ce ii apartineau in lipsa unui contract si fara sa existe solicitarea facturarii acestora, nici macar la finalizarea lucrarilor si fara existenta efectuarii vreunei plati constituie un folos necuvenit acceptat de Adrian Nastase".
In opinia procurorilor, cei trei trei judecatori din completul de la instanta suprema care a judecat acest dosar au interpretat eronat o serie de probe aduse in acuzarea sotilor Nastase si a Irinei Jianu.
Procurorii au precizat ca raportul de expertiza contabila intocmit in faza de urmarire penala - care nu a fost contestat de inculpati niciodata, privind cheltuielile efectuate de societatea bacauana Vertcon pentru importurile din China - a concluzionat ca societatea "a suportat valoarea importurilor", incluzand taxe vamale si contravaloarea serviciilor unor prestatori interni, iar transportul a fost achitat de parteneri externi.
"Sustinerea instantei ca, in speta, cheltuielile legate de transportul extern ar fi fost introduse in cheltuielile efectuate de Vertcon este eronata avand in vedere raportul de expertiza contabila, precum si declaratiile martorilor la care chiar instanta a facut referire", se mai arata in document.
In legatura cu acuzatiile aduse sotilor Nastase privind lucrarile de la imobilul din strada Christian Tell, procurorii sustin ca toate probele arata ca lucrarile au inceput in 2011, cand proprietara imobilului era Tamara Cernasor, iar lucrarile au fost facute de societatea din Bacau.
Procurorii au mai aratat ca, dupa decesul Tamarei Cernasov, "suma de bani ce reprezinta contravaloarea imobilului nu se regaseste in declaratia de avere a lui Adrian Nastase, desi celelalte bunuri lasate mostenire de catre aceasta se regasesc in declaratie".
Totodata, procurorii au notat in documentul citat ca martora Magdalena Jora a aratat in fata anchetatorilor ca in 2006 "inculpata Nastase Daniela i-a spus ca va fi chemata la DNA si i-a sugerat sa declare ca proprietatea din strada Christian Tell este a numitului Paul Opris".
Anchetatorii au precizat ca ofiterului SPP Marian Sopu a aratat ca, intr-o vizita a lui Adrian Nastase la imobilul din strada Christian Tell a fost gasit un pistol in podul casei, pe care l-a preluat fara a intocmi vreun act constatator. Din modul in care a procedat martorul Marian Sopu, "rezulta clar ca proprietarea era a lui Adrian Nastase, or altfel martorul, conform atributiilor sale, trebuia sa faca demersurile legale pentru a asigura securitatea fostului prim-ministru", sustin procurorii DNA.
In motivele de recurs, procurorii DNA mai arata ca "temeiul pentru care s-a dispus achitarea lui Adrian Nastase pentru fapta de luare de mita este in contradictie cu motivarea solutiei, instanta, in considerentele hotararii, apreciind ca Adrian Nastase a primit foloase necuvenite de la Irina Paula Jianu reprezentand contravaloarea importurilor unor bunuri din China".
Referitor la sumele ridicate de Irina Paula Jianu din casieria firmei Vertcon, procurorii arata ca, in motivarea solutiei de achitare, instanta face referire la lista obiectelor incarcate in avionul delegatiei oficiale a lui Adrian Nastase in China. Bunurile au fost cumparate de Irina Paula Jianu, "dar acest transport nu a facut obiectul cercetarilor in cauza", au precizat procurorii.
"Asa cum se mentioneaza in rechizitoriu si cum rezulta din probe, bunurile ce fac obiectul prezentei cauze au fost transportate in tara pe cale maritima, si nu pe cale aeriana", mai arata procurorii in documentul citat.
DNA cere celor cinci judecatori casarea deciziei din 30 martie 2012 privind achitarea lui Adrian Nastase si a Danielei Nastase si condamnarea acestora pentru luare de mita. Procurorii sustin ca acuzatiile sunt pe deplin probate si ca, in raport de functiile si calitatile detinute, a modului in care cei trei au savarsit faptele, a impactului faptelor in mediul social, precum si a pericolului social concret, acestia trebuie condamnati.
Totodata, DNA a precizat ca Adrian Nastase si Irina Paula Jianu au mai fost condamnati la pedepse cu executare, tot pentru fapte de coruptie.
In dosarul "Zambaccian", Adrian Nastase a fost condamnat in 30 martie 2012 la trei ani de inchisoare cu suspendare pentru santaj, fiind achitat pentru luare de mita. Sotia fostului premier, Daniela Nastase, a fost condamnata atunci tot la trei ani de inchisoare cu suspendare, pentru "participatie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamala", fiind achitata pentru complicitate la luare de mita si santaj.