Președintele ar fi decis astfel să le acorde partidelor mai mult timp ca să analizeze noul proiect al legii salarizării, obținut săptămâna trecută de Știrile ProTV.
Până atunci, luni, la ora 14, vor avea însă loc „discuții tehnice”.
Președintele se așteaptă ca partidele să ajungă la un acord pe legea salarizării care să nu prevadă creșteri de cheltuieli față planul negociat cu Comisia Europeană, mai spun aceleași surse.
Premierul demis Ilie Bolojan a explicat săptămâna trecută că statul român nu are capacitatea să accepte toate solicitările sindicatelor, deoarece nu ne permitem să creștem anul viitor anvelopa salarială pentru bugetari cu mai mult de 12,1 miliarde de lei.
Parlamentul a intrat în sesiune extraordinară între 24-26 august, ultima săptămână pentru finalizarea PNRR. Legea salarizării ar fi putut ajunge la vot, dacă luni partidele fostei coaliții s-ar fi pus de acord, după o nouă discuție cu președintele.
Miza financiară a jalonului este de aproximativ 770-771 de milioane de euro.
Noua formă a proiectului păstrează structura grilei cu 12 grade salariale și același interval de coeficienți pentru fiecare grad. Anumite funcții vor avea atribuiți totuși coeficienți diferiți.
În plus, valoarea de referință a scăzut de la 4.100 de lei la 4.000 de lei brut, ce înseamnă că pentru funcțiile care rămân cu același coeficient ca în varianta precedentă, salariul de bază scade cu 2,44%, adică 100 de lei pentru fiecare punct de coeficient.
Nicușor Dan, discuții la Cotroceni, fără rezultat
Preşedintele Nicuşor Dan s-a întâlnit, joi, la Palatul Cotroceni, cu liderii din fosta coaliţie guvernamentală şi miniștrii demiși ai Finanţelor şi Fondurilor Europene, pentru a discuta despre stadiul proiectelor finanţate prin PNRR, dar nu s-a ajuns la niciun acord.
Consilierul prezidențial Radu Burnete a transmis atunci că discuțiile pe forma finală a legii salarizării vor continua între liderii celor patru partide. Ei au primit, joi, o nouă versiune a proiectului care „îndeplinește toate obligațiile asumate de România și satisface constrângerile fiscale”.
De asemenea, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că „față de versiunea de pe 17 iulie a legii am fundamentat mai bine, semnificativ anumite elemente tehnice care să servească partidelor pentru un bun proiect final”.
Proiect legea salarizării - învățământ
Proiectul majorează coeficienţii de salarizarea pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi introduce acordarea pentru consilierii şcolari a unui spor până la 5%
S-a modificat, de asemenea, şi sporul de dirigenţie, astfel: ”Învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar beneficiază de un spor de 10% din valoarea de referinţă. ”Personalul didactic de predare care îndeplineşte funcţia de diriginte primeşte un spor la salariul de bază, după cum urmează: a) pentru clase de până la 20 elevi, de 10% din valoarea de referinţă; b) pentru clase între 21 şi 30 de elevi, de 15% din valoarea de referinţă; c) pentru clase cu mai mult de 30 de elevi, de 20% din valoarea de referinţă.”
Se acordă, în plus, şi un spor pentru activitatea de îndrumare a studenţilor: ”Personalul didactic din învăţământul superior poate beneficia de un spor de până 10% din valoarea de referinţă pentru activitatea de îndrumare a studenţilor, desfăşurată în calitate de tutore de an. Cuantumul şi criteriile de acordare se stabilesc în Consiliile de Administraţie în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, numărul de studenţi îndrumaţi în calitate de tutore şi cu încadrarea în bugetul aprobat.”
În noul proiect s-a revizuit baza de calcul pentru plata cu ora: Personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control, inclusiv cadrele didactice metodiste din unităţile de învăţământ preuniversitar, poate fi salarizat şi prin plata cu ora, potrivit prevederilor Legii nr. 198/2023. Calculul pentru plata cu ora se face prin raportarea salariului de bază aferent funcţiei deţinute, având în vedere gradaţia de vechime, treapta de vechime în învăţământ şi gradul didactic corespunzător, la 120 de ore. Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, emis în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
Proiect legea salarizării - sănătate
În anexa Sănătate şi asistenţă socială proiectul corectează gradele profesionale pentru asistentul social din sănătate şi modul de acordare a sporului de ture: Condiţionarea sporului de 15% pentru ture de efectuarea a minimum trei ture în fiecare dintre schimburile sistemului de 3×8 ore sau 2×12 ore.
Proiectul stabileşte coeficienţii pentru funcţiile din sănătate, diferenţiate pe categorii de unităţi şi în funcţie de specializări.
Se majorează tariful orar aferent salariului de bază de la 30% la 40% pentru personalul din unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, in vederea asigurării continuităţii activităţii, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul programului normal de lucru
Gărzile de urgenţă efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, se plătesc cu un tarif orar majorat de la 20% la 30% mai mare decât tariful orar aferent salariului de bază.
În proiect, se elimină funcţia de conducere de ”coordonator personal de specialitate din grila pentru asistenţă socială”.
O nouă ierarhie pentru funcțiile din sectorul public
Proiectul introduce 12 grade salariale, cărora le corespund intervale de coeficienți. Coeficienții pornesc de la 1 și ajung până la 8, iar salariul ar urma să fie calculat prin raportarea coeficientului aferent funcției la valoarea de referință stabilită prin lege.
În noua lege, funcțiile nu ar mai fi ierarhizate exclusiv în funcție de denumirea postului sau de instituția în care acesta se află. Proiectul propune o evaluare analitică a funcțiilor, prin care să fie stabilit nivelul de complexitate și responsabilitate al fiecărui post.
Printre criteriile luate în calcul se numără cunoștințele și experiența necesare, complexitatea și diversitatea activității, nivelul de autonomie, impactul deciziilor, responsabilitatea de coordonare, cerințele de comunicare, condițiile de muncă și incompatibilitățile sau regimurile speciale aplicabile anumitor funcții.
Sporurile, puse sub plafon
Proiectul introduce un plafon general potrivit căruia sporurile, indemnizațiile, primele și premiile nu ar putea depăși, în principiu, 20% din fondul de salarii la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare. Sunt prevăzute însă mai multe excepții.
Este una dintre măsurile prin care proiectul urmărește să limiteze diferențele generate de acumularea unor sporuri și drepturi suplimentare peste salariul de bază.
Pentru instituțiile care depășesc limitele prevăzute de lege sunt propuse și sancțiuni. Nerespectarea plafonului poate constitui contravenție și poate fi sancționată cu amenzi între 30.000 și 50.000 de lei, precum și cu recuperarea prejudiciului. Controlul ar urma să fie exercitat de organele competente ale Curții de Conturi.
Nu toate sporurile sunt însă tratate identic.
Sporuri de până la 40% pentru proiectele europene
Angajații implicați în proiecte finanțate din fonduri europene sau fonduri externe ar putea beneficia de un spor de până la 40% din salariul de bază, solda de funcție sau indemnizația de încadrare.
Sporul nu ar fi acordat automat la valoarea maximă, ci ar trebui calculat în funcție de timpul efectiv alocat proiectului și de progresul tehnic și financiar raportat.
Aceeași posibilitate este prevăzută, în anumite condiții, pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene care implementează proiecte finanțate din fonduri europene sau externe. Pentru aceștia, sporul poate ajunge la maximum 40% din indemnizația lunară, în limita bugetului aprobat.
Proiectul permite și angajarea unor persoane pe perioadă determinată, în afara organigramei, pentru desfășurarea exclusivă a activităților din cadrul proiectelor europene. Cheltuielile salariale aferente ar urma să fie suportate din bugetul proiectelor, în limita sumelor aprobate.
Sporuri speciale pentru gestionarea fondurilor europene
O categorie distinctă este reprezentată de personalul care gestionează fonduri comunitare sau lucrează în structuri cu rol de organisme intermediare.
Acesta poate beneficia, potrivit proiectului, de un spor de până la 40% din salariul de bază, în perioada în care desfășoară activitățile respective. Acordarea sporului ar urma să fie făcută în baza unor criterii stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Proiectul prevede și posibilitatea acordării unor astfel de sporuri pentru personalul din structurile administrației fiscale și financiare, în funcție de atribuțiile exercitate și contribuția la îndeplinirea obiectivelor instituției, cu încadrarea în bugetele de personal aprobate.
Munca de noapte: spor de 25%
Pentru angajații care lucrează noaptea, între 22:00 și 6:00, este prevăzut un spor de 25% din salariul de bază, dacă activitatea prestată în acest interval reprezintă cel puțin trei ore din timpul normal de lucru. Acest spor nu ar fi inclus în plafonul general al sporurilor.
În ceea ce privește munca suplimentară, regula de bază rămâne compensarea prin timp liber.
Orele suplimentare, precum și munca prestată în zilele de sărbătoare legală sau în zilele de repaus săptămânal, ar trebui compensate prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice.
Dacă acest lucru nu este posibil, plata se face cu spor:
75% pentru orele suplimentare efectuate peste programul normal;
100% pentru orele suplimentare efectuate în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale sau alte zile în care nu se lucrează.
Există însă și o limită: plata orelor suplimentare este permisă numai dacă acestea au fost dispuse în scris de superiorul ierarhic, iar numărul total nu poate depăși 360 de ore anual. Dacă se depășesc 180 de ore pe an, este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau al reprezentanților salariaților.
Premiile de performanță
Proiectul încearcă să schimbe și modul în care sunt recompensați angajații cu rezultate deosebite.
Premiile de performanță ar putea fi acordate pentru rezultate excepționale, activități speciale, lucrări deosebite sau volume de activitate care depășesc semnificativ nivelul considerat optim.
Fondul total destinat acestor premii nu poate depăși 4% din cheltuielile salariale aferente categoriilor de personal vizate.
În plus, premiile nu ar putea fi acordate tuturor angajaților. La nivelul unei instituții, numărul beneficiarilor ar fi limitat la cel mult 30% dintre posturile ocupate pentru categoriile prevăzute în proiect.
Valoarea individuală a premiului ar trebui să fie cuprinsă între 10% și 20% din salariul de bază sau indemnizația relevantă, calculată pentru perioada evaluată.
