Dezbatere aprinsă în Parlament acum 150 de ani pe salariile bugetarilor. Cât câștigau un ministru și un învățător la 1880
„Cauza acestei dificultăți ce am întâmpinat și întâmpin, este că funcționarii noștri sunt puțin plătiți”, declara premierul Ion C. Brătianu în noiembrie 1880, ca explicație parțială pentru lipsa de angajați „de peste Milcov” în Capitală.
”În noiembrie 1880, în Senatul României se discută aprins despre împărțirea funcțiilor din administrația centrală între munteni și moldoveni. Premierul Ion C. Brătianu evocă dificultatea găsirii unor persoane de peste Milcov, la orice numire de funcționari, îndeosebi în administrația centrală”, notează Institutul de Studii Sud-Est Europene, pe pagina oficială de facebook.
„Cauza acestei dificultăți ce am întâmpinat și întâmpin, este că funcționarii noștri sunt puțin plătiți. Când bugetul ne va permite să facem lefuri mai mari, ca să poată trăi cu ele în capitală, cred că atunci și cei de peste Milcov vor putea să găsească un avantaj de a veni aici“, a declarat atunci premierul Ion C. Brătianu, conform sursei citate.
Iritat de intervenția unui senator nemulțumit de faptul că „tot ceea ce este de dincolo de Milcov, sistematic este înlăturat de la afacerile publice din centru”, fostul ministru Dimitrie A. Sturdza oferă și o altă explicație pentru înțelegerea acestei situații: „Este adevărat că în Moldova oamenii sunt mai casnici, pentru că în Moldova se întâmplă că sunt oameni care nu vor să fie aleși deputați sau senatori, ca să nu iasă din moșia lor unde stau vara și iarna, lucru care nu se întâmplă în Muntenia, unde oamenii sunt mai iubitori de lume. Un muntean nu poate trăi până nu va veni în București, pe când eu cunosc bărbați foarte serioși din Moldova care evită să vină în București chiar pentru 24 de ore, pe când aici în Muntenia aș putea zice că nu este nici unul de felul acesta. Vedeți, prin urmare, că este oarecare diferență, și de aceea se găsesc foarte puțini moldoveni care să facă acest sacrificiu de a veni în București, căci ei consideră ca un sacrificiu de a-și lăsa casa și interesele lor ca să vină să se așeze în București, primind o funcție, de exemplu aceea de inspector financiar.”
În ceea ce privește salariile, lunar, un ministru primea 2.500 lei (acesta avea cel mai mare salariu în Regatul român); șeful unei misiuni diplomatice – 1.500 lei; un colonel, 800 lei; un medic de județ, 800; un profesor de liceu, 250 lei; un învățător la sat, 90 lei. Ce se putea cumpăra cu acești bani? Pe bursa cerealelor, cu 1.400 lei puteai tranzacționa un vagon de grâu, iar cu 700 de lei, un vagon de porumb, conform Institutului de Studii Sud-Est Europene.
Etichete: bucuresti, moldoveni, muntenia, Parlament, salarii bugetari,
