Mancarea din Penitenciarul Rahova a provocat o revolta. Motivul pentru care detinutii israelieni au intrat in greva foamei

-► DREPT LA REPLICA – Pozitia Administratiei Nationale a Penitenciarelor

Arestati sau condamnati, ei s-au plans ca li se incalca un drept fundamental, si in semn de protest refuza hrana. Unul dintre ei, chiar a dat in judecata administratia penitenciarului, mai ales ca ar fi fost incadrat, la musulmani.

Israelianul Kastro Charli a fost condamnat in prima instanta la 17 ani si jumatate de inchisoare pentru rapiri si talharii comise pe teritoriul Romaniei impotriva unor conationali care fac afaceri la noi in tara. Se teme ca pedeapsa finala ar putea fi mult mai mare asa ca il preocupa viata din spatele gratiilor. Si mai ales ce mananca.

“In momentul in care a fost transferat la peniteciarul Rahova, israelianul ar fi fost incadrat la musulmani si i s-a spus ca are dreptul la mancare halal. Asa ca traieste din mila celor care ii aduc mancare cuser” a relatat Ovidiu Oanta, corespondent ProTv.

Citește și

Pedepse uriase pentru grupul infractional acuzat de trafic de comori dacice. Ce suma trebuie sa achite Ministerului Culturii

De ce Rusia va pierde în războiul din Ucraina. Un expert chinez în geopolitică explică care sunt cei patru factori principali

Kastro Charli este doar unul dintre cei cinci israelieni inchisi la Rahova care s-au plans administratiei ca nu li se respecta apartenenta la cultul mozaic, cu atat mai putin drepturile din conventia europeana.

Legea spune ca "administratia penitenciarului asigura conditii adecvate pentru prepararea, distribuirea si servirea hraneicu respectarea convingerilor religioase".

Or, detinutii de confesiune iudaica, fie israelieni sau romani, stiu ca mancarea cuser inseamna rigori stricte: laptele si carnea nu trebuie folosite in acelasi meniu, iar preparatele facute din cele doua ingrediente trebuie consumate la cel putin doua ore distanta. Evreii nu au voie sa manance carne de porc, iar pasarile, vita, oaia sau capra nu pot fi gatite decat daca au fost sacrificate conform legilor mozaice si numai daca tot sangele a fost scurs.

Si cum acest lucru nu se intampla, detinutul israelian le cere ajutorul judecatorilor.

Kastro Charlisi tovarasii sai de suferinta, interlopii israelieni, au protestat in nenumarate randuri prin refuz de hrana, insa de prisos. Asa ca daca nici judecatorii nu le vor asigura conditii de hrana cuser, vor cere ajutorul CEDO.

Detinutii isralieni au gasit si solutia: cantina caminului de batrani Moses Rosen din capitala este gata sa le gateasca pentru 7 euro pe zi mancare cuser. Pentru asta e nevoie doar de un protocol in genul celui incheiat de ANP cu Biserica Adventista de Ziua a Saptea. Sefii Administratiei Nationale a Penitenciarelor refuza sa comenteze situatia creata.

DREPT LA REPLICA – Pozitia Administratiei Nationale a Penitenciarelor

Urmare informatiilor cuprinse in materialul cu titlul Mancarea din Penitenciarul Rahova a provocat o revolta. Motivul pentru care detinutii israelieni au intrat in greva foamei, difuzat in cadrul unei emisiuni informative a postului de televiziune Pro Tv, din data de 19.08.2015, Administratia Nationala a Penitenciarelor solicita publicarea acestui drept la replica si face urmatoarele precizari:

In prezent, la nivelul Penitenciarului Rahova nu este inregistrat niciun refuz de hrana si nici in ultima perioada, nicio persoana custodiata nu a recurs la aceasta forma de protest ca urmare a neacordarii hranei in functie de convingerile religioase, informatiile privind existenta unei revolte fiind eronate.

Referitor la afirmatia: sefii Administratiei Nationale a Penitenciarelor refuza sa comenteze situatia creata, facuta in cuprinsul reportajului dumneavoastra, aceasta este nefondata, intrucat solicitarea formulata de reprezentantii postului de televiziune a fost transmisa institutiei noastre in data de 18.08.2015, iar elaborarea raspunsului necesita timp de documentare si consultare a specialistilor din cadrul sistemului penitenciar.

Mentionam ca, in conformitate cu dispozitiile legale ce guverneaza liberul acces la informatiile de interes public (art. 7 alin. 1 din Legea nr. 544/2001 si art. 16 din HG nr. 123/2001), institutiile publice sunt obligate sa transmita raspunsul in termen de 10 zile lucratoare, astfel ca afirmatia facuta este una prematura si nu contribuie la corecta informare a opiniei publice.

Compartimentul Relatii Publice si Mass-Media
Administratia Nationala a Penitenciarelor

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Zinedine Zidane revine! S-a înțeles cu noua sa echipă