Destinul tragic al celor 7 episcopi beatificaţi de Papă. De ce i-au închis comuniştii
20 de ani a durat analiza dosarelor celor 7 episcopi beatificaţi duminică. Un volum imens, multe mărturii adunate din care reiese suferinţa, rezistenţa lor în credinţă şi luptă pentru Hristos.
1948. După instalarea la putere, comuniştii declanşează represiuni de neimaginat în care cad victime oameni potrivnici sistemului său potenţiali factori de perturbare, într-un cuvânt elita ţării. În Transilvania, greco-catolicii, după unirea cu Vaticanul din 1698, recunoşteau autoritatea papei de la Roma. Pentru comunişti, o comunitate religioasă care avea conducerea în afara graniţelor era de neacceptat. Aşa că ministerul Cultelor şi Securitatea pun la cale un plan de lichidare a Bisericii greco-catolice prin unirea cu Biserica ortodoxă. În arhiva se păstrează imginile celor care conduceau biserica în acele vremuri.
În parohii sunt organizate comitete de iniţiativă care strâng semnături de la greco-catolici pentru sustinirea unirii dar credincioşii refuza. Comuniştii falsifica listele cu semnături pentru a îndeplini condiţiile legale în vederea unirii.
Securitatea şi ministerul cultelor de la Bucureşti vor să lase impresia că unirea este cerută de Biserica Ortodoxă, situaţie nereală, dovedită acum cu documente. Forţaţi, ameninţaţi şi arestaţi, o parte dinre preoţii greco-catolici accepta unirea. Episcopii greco-catolici refuza însă şi îi îndeamnă şi pe oameni să o facă. În noapte de 28 spre 29 octombrie 1948 toţi episcopii greco-catolici sunt arestaţi
Preotul Eugen Popa este martorul acelor vremuri: „M-am nimerit la Alba Iulia tocmai în ziua în care erau adunaţi 40 de protopopi greco-catolici ca să reprezinte biserica la acest sinod. Ei au hotărât că se despart de Roma şi trec la ortodoxie. La această întrunire n-a participat niciun episcop. Dincontra, prea sfinţitul Hossu de aici de la Cluj a excomunicat pe aceşti preoţi”
Episcopii sunt trimişi pentru început sub pază al reşedinţa patriahala de la Dragoslavele. Comuniştii încearcă să le monteze un proces politic pentru a justifica reţinerea. Sunt supuşi la toruturi, umilinţe şi chinuri pentru a renunţa la credinţa şi unirea cu Roma. Refuză.
În noapte de 9 spre 10 mai 1950, după numeroase bătăi, episcopul Vasile Aftenie moare în spitalul închisorii Văcăreşti. Restul episcopilor sunt trimişi în beciurile din Sighet. În 1952, moare episcopul Oradei, Valeriu Traian Frentiu, întemeietorul mai multor şcoli în Ardeal. Un an mai târziu, maltratat în anchete interminabile, bolnav, moare de foame episcopul Ioan Suciu. Avea 46 de ani.
"Nu uit niciodată când ne povestea când l-au scos. Au auzit căruţa, ştiau că a murit cineva. Intrau noaptea în puşcărie şi s a făcut linişte. Şi s-a auzit tras de picioare. Şi l-au dus către scări. Şi pe fiecare scară bătea capul lui Suciu. Şi ei erau săracii dincolo de cruce şi se rugau. Astea au fost momente care te marchează şi nu le uiţi niciodată”.
Tit Liviu Chinezu a fost unul dintre cei mai fermi opozanţi ai unirii. A fost numit episcop pe când era deja arestat. Izoltat într-o celulă şi grav bolnav, se stinge în 1955 la Sighet.
Ioan Bălan, episcop de Lugoj. A fost rectorul Academiei de teologie din Blaj şi important om de cultura în Ardeal. 4 ani a fost închis la Sighet după care aretat la domiciliu în mănăstirea Ciorogârla. I se refuză tratamentul medical şi moarte 1959.
Alexandru Rusu a fost episcop de Maramureş. A fost închis la Sighet, Gherla, Piteşti, Dej. Moare în 1963 la Gherla.
Episcopul Iuliu Hossu este cel care a citit proclamaţia unirii de la Alba Iulia în 1918. Se păstrează o înregistrare cu proclamaţia recitită de episcop cu puţin timp înainte de a muri. A fost episcop de Gherla şi Cluj. 4 ani a fost închis la Sighet iar mai apoi a avut domiciuliu forţat la mănăstirea Căldăruşani. 1969, papa Paul al VI-lea l-a numit cardinal şi i-a oferit posibilitatea să plece din ţară.
„El refuza. Unii comentatori spuneau că a fost ultima ispitire pe care a avut-o cardinalul, de a pleca la Roma. Nu răspunde nici acesteia. Spune rămân aici cu crediciosii mei şi rămâne perseverent mottoului pe care l-a rostit întodeauna: credinţa noastră este viaţa noastră.”
Pentru dârzenia şi luptă în apărarea credinţei, pentru toate suferinţele pe care le-au îndurat cu crucea în mână şi cu Dumnezeu în suflet, cei 7 episcopi greco-catolici au fost propuşi pentru beatificare încă din 1999. În toţi aceşti ani, dosarele lor au fost studiate şi analizate. Sunt ridicaţi acum la cinstea altarelor şi vor avea o zi de pomenire în calendarul Bisericii greco-catolice.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Etichete: episcop, papa francisc, papa la bucuresti, roma, suveran pontif, unire, vizita papa, vizita papei,
Dată publicare:
