Ce au descoperit cercetătorii după ce au scanat creierul a 93 de femei. „Cred că toate au aceeași problemă”
Depresia, singurătatea și izolarea socială ne determină să mâncăm mai mult și mai prost, iar cercetătorii americani au demonstrat că femeile sunt predispuse la o asemenea alimentație, bazată în special pe dulciuri și grăsimi.
De mâncatul emoțional nu scapă nici bărbații, în timp ce în cazul copiilor, alimentația de tip fast food le poate afecta memoria, spun specialiștii.
Cercetătorii au scanat creierul a 93 de femei în timp ce le arătau imagini cu alimente dulci și sărate, și au descoperit că cele izolate social sau singure, aveau o activitate a creierului asociată cu dorința crescută de a mânca alimente dulci și nesănătoase.
Femeie: „Cred că toate femeile au aceeași problemă, nu doar noi... E pe sistem nervos”.
Femeie: „În diverse situații, după examene, după ce vii de la serviciu, mănânci clar ceva nesănătos, ceva dulce, și nu e bine. Întotdeauna te simți vinovată că mănânci, că puteai să te abții”.
Bărbat: „Când sunt foarte stresat, îmi vine să mănânc în continuu”.
Dr. Gabriella Bondoc, psihiatru: „Persoanele deprimate ajung cumva să aibă o nevoie fiziologică mai mare de zahăr și alimente bogate în carbohidrați. În momentul în care mâncăm ceva dulce sau carbohidrați, pâine, de exemplu, crește dopamina, avem o plăcere”.
Terapeuții spun că la tratament nu vin doar femeile, ci și bărbații sau copiii, și de cele mai multe ori, mâncatul emoțional se dezvoltă din copilărie, atunci când părinții sau bunicii ne-au consolat supărarea cu o ciocolată sau cu o prăjitură, iar acum percepem mâncatul ca un premiu sau o consolare după o stare proastă.
Mihaela Posea, nutriționist: „Oamenii sunt mai receptivi în a intra în cabinetul psihoterapeutului, și în același timp recunosc tipare ale mâncatului, în sensul că recunosc că dacă se supară cu șeful la serviciu sau cu prietenul, prietena, se duc și către mâncare. Ulterior folosesc mâncarea pentru a se liniști sau pentru a avea sentimente mai bune”.
Putem avea și perioade scurte de mâncat compulsiv, dar adesea le confundăm cu o poftă de mâncare crescută.
Foamea fiziologică nu apare brusc, ci treptat după perioade în care nu am consumat alimente. După ce mâncăm, senzația nu este de vinovăție, ci de satisfacție. În schimb, foamea emoțională apare brusc, este intensă și simțim nevoia să o potolim imediat. Problema este că avem poftă de alimente nesănătoase, care conțin mult zahăr sau calorii. Psihiatrii atrag atenția mai ales în cazul copiilor. Pe lângă tulburările de alimentație, studiile arată că mâncarea de tip fast food le poate afecta memoria și crește riscul de ADHD sau tulburări de concentrare.
