Demonstrație de forță. Polonia a organizat cea mai mare paradă militară din ultimele decenii
Polonia a organizat, marţi, cea mai mare paradă militară din ultimele decenii, într-o demonstraţie de forţă într-o perioadă în care tensiunile cresc la graniţa dintre acest stat membru NATO şi aliatul-cheie al Rusiei, Belarus.
Parada a inclus unele dintre cele mai recente tehnologii pe care Polonia le are în arsenalul său, inclusiv tancuri M1A1 Abrams de fabricaţie americană, tancuri sud-coreene K2 şi obuziere autopropulsate K9, lansatoare de rachete HIMARS, obuziere autopropulsate Krab, precum şi sisteme de baterii de rachete Patriot de fabricaţie americană, care fac parte din sistemul polonez de apărare aeriană "WISŁA".
În ultimii ani, Polonia a devenit una dintre principalele puteri militare din Europa, după ce a investit miliarde de dolari în noi echipamente în urma deciziei Rusiei de a anexa peninsula ucraineană Crimeea în 2014, relatează CNN, potrivit News.ro.
Influenţa diplomatică a Varşoviei a crescut, de asemenea, ca urmare a rolului cheie pe care l-a jucat în sprijinirea Ucrainei de la invazia la scară largă a Moscovei.
Săptămâna trecută, Polonia a anunţat desfăşurarea a mii de trupe suplimentare la graniţa sa estică, pe măsură ce creşte îngrijorarea cu privire la prezenţa forţelor mercenare ruse Wagner în Belarus.
Polonia are graniţe comune nu doar cu Ucraina şi Belarus, ci şi cu enclava rusă Kaliningrad. Prin punerea în scenă a unei demonstraţii masive de putere, Varşovia trimite un mesaj pe care Rusia şi Belarus sunt obligate să îl înţeleagă, au declarat experţii citaţi de CNN.
"Statele adversare văd aceste (parade) ca pe o demonstraţie de forţă, aşa că Polonia va răspunde cu o demonstraţie de forţă", a declarat pentru CNN Edward Arnold, cercetător la think tank-ul britanic de securitate RUSI.
În acelaşi timp, Polonia se află la doar două luni de alegeri parlamentare cruciale, iar Arnold spune că, pe lângă faptul că îşi arată capacităţile, guvernul polonez încearcă, de asemenea, să îşi reasigure propriul popor că rămâne angajat în domeniul securităţii.
Partidul de dreapta aflat la guvernare, Lege şi Justiţie, speră să obţină un al treilea mandat consecutiv la putere, ceea ce ar fi fără precedent în Polonia postcomunistă. Dar până acum a avut dificultăţi în a lua un avans decisiv în faţa mişcării de opoziţie Platforma Civică.
"Problemele de securitate sunt cu adevărat importante, alături de economie şi de nivelul de trai, ceea ce nu este surprinzător din moment ce la graniţa Poloniei are loc un război", a declarat pentru CNN Aleks Szczerbiak, profesor şi şef al departamentului de politică de la Universitatea Sussex din Anglia.
"Demonstrarea competenţei lor în materie de securitate este absolut critică pentru realegerea guvernului", a spus el, adăugând că această problemă traversează tot spectrul politic.
"Nimeni nu va spune că securitatea militară nu este o problemă importantă şi că nu ar trebui consolidată armata. (Opoziţia) va spune că guvernul organizează această paradă ca un fel de cascadorie electorală, dar nu va spune că întărirea armatei poloneze nu este importantă", a punctat analistul.
Rolul Poloniei în cadrul NATO s-a schimbat dramatic în ultimul deceniu, potrivit lui Jamie Shea, fost oficial NATO, în prezent profesor de strategie şi securitate la Universitatea din Exeter, în Anglia, şi membru al Chatham House.
"Dacă vă uitaţi la NATO în urmă cu 10 ani, înainte ca Putin să anexeze Crimeea şi (să lanseze invazia din) Ucraina, obiectivul principal al NATO era în principal Orientul Mijlociu, Afganistanul şi aceste tipuri de misiuni la care Polonia a participat, dar numai într-o mică măsură", a declarat el pentru CNN. "Dar din 2014, odată cu revenirea NATO la concentrarea pe Europa Centrală şi de Est, importanţa Poloniei în cadrul alianţei a crescut masiv", arată Jamie Shea.
La rândul său, Arnold spune că schimbarea de putere în rândul membrilor europeni ai NATO este vizibilă. "Conducerea obişnuia să fie deţinută de Marea Britanie, Germania, Franţa, apoi, împreună cu SUA, era grupul care într-un fel decidea lucrurile şi care devenea politica NATO", a spus el. În condiţiile în care Marea Britanie a ieşit din Uniunea Europeană, iar Germania încă ezită să îşi asume un rol de lider în ceea ce priveşte Ucraina, Polonia a simţit oportunitatea pe care o are.
"(Ei) au relaţii foarte bune cu ţările baltice, sunt foarte vocali în ceea ce priveşte problemele de apărare şi securitate, iar Rusia a fost întotdeauna o ameninţare majoră, aşa că, dacă te gândeşti la acest lucru din punctul de vedere al Washingtonului, atunci Varşovia pare a fi un pariu bun", a adăugat Arnold.
Polonia a crescut dramatic suma pe care o cheltuieşte pentru apărare în ultimii ani, de la mai puţin de 2% din PIB în 2014 la 4% în acest an, potrivit statisticilor oficiale ale NATO.
Acest lucru o face să fie cel mai mare sponsor al cheltuielilor militare în ceea ce priveşte cota din PIB, peste SUA. În mod crucial, peste 50% din investiţiile Poloniei sunt destinate echipamentelor noi, cercetării şi dezvoltării.
"Dacă rămân pe drumul cel bun cu toate aceste diferite planuri de achiziţii, vor fi superputerea militară europeană a UE şi a NATO", a declarat Shea. "Conform unui calcul, dacă vor achiziţiona toate tancurile din SUA, tancurile Abrams şi tancurile pe care le-au comandat din Coreea de Sud, plus modernizarea celor pe care le au în prezent, vor avea mai multe tancuri decât Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie la un loc", a subliniat el.
Polonia a apărut ca un aliat cheie pentru Ucraina, ceea ce o face vulnerabilă. Cea mai mare parte a echipamentelor militare occidentale şi a altor provizii ajung în Ucraina prin Polonia, iar ţara găzduieşte 1,6 milioane de refugiaţi ucraineni, potrivit Naţiunilor Unite.
"Întregul pivot al eforturilor occidentale de a sprijini Ucraina şi de a o menţine în luptă depinde în mod crucial de Polonia", arată Shea. "O mare parte din pregătirea soldaţilor ucraineni are loc în Polonia, iar polonezii au înfiinţat, de asemenea, o serie de ateliere de reparaţii, unde tancurile Leopard pot fi reparate şi trimise înapoi, iar o mulţime de soldaţi ucraineni care sunt răniţi sunt trataţi în spitale poloneze", a explicat el.
În acelaşi timp, guvernul este gata să îşi prioritizeze alegătorii. "Lege şi Justiţie a arătat că este dispus să îi supere pe ucraineni în mare măsură acolo unde simte că alternativa ar fi să ţină cu fermierii polonezi", a spus Shea, amintind de decizia Varşoviei de a interzice importurile de cereale şi alte produse alimentare din Ucraina, în urma unei creşteri bruşte a mărfurilor ieftine din Ucraina. Varşovia încearcă acum să extindă interdicţia.
Şi în timp ce conflictele Poloniei cu Uniunea Europeană pe teme precum statul de drept şi migraţia nu au dispărut, Varşovia le arată clar aliaţilor săi că au nevoie de puterea sa militară.
"Relaţia actualului guvern cu UE este destul de fracturată, în special pe probleme de justiţie şi afaceri interne, dar şi pe alte probleme. Dar Polonia vrea să încerce să minimalizeze aceste puncte de vedere şi să sublinieze într-un fel că ei au o contribuţie foarte mare la securitate şi că nu vor să o pună în pericol în niciun fel", a declarat Arnold.
Pe de altă parte, evenimentele recente din Belarus au arătat că riscurile cu care se confruntă Polonia nu sunt pur ipotetice. Două persoane au fost ucise anul trecut în estul Poloniei, la aproximativ 6,4 kilometri vest de graniţa cu Ucraina, de o rachetă ucraineană care a contracarat un atac rusesc ce se apropia. Oficialii ucraineni şi polonezi au descris incidentul ca fiind un accident şi au acuzat agresiunea rusă pentru moartea lor.
Rusia a folosit Belarusul ca teren de pregătire atunci când a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Mai recent, mii de luptători mercenari Wagner ar fi fost trimişi acolo luna trecută, ca parte a unui acord pentru a pune capăt insurecţiei armate a grupului împotriva Kremlinului.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a cerut grupului să ajute la antrenarea armatei ţării sale, iar la începutul acestei luni cele două forţe au organizat exerciţii comune de antrenament în apropierea graniţei poloneze. În timpul acestor exerciţii, Varşovia a acuzat două elicoptere belaruse că au încălcat spaţiul aerian polonez. Ca reacţie la acest incident, ministrul polonez al apărării Mariusz Blaszczak a declarat la radioul public că 10.000 de soldaţi vor fi trimişi la graniţă - 4.000 vor sprijini direct paza de frontieră, iar restul de 6.000 vor fi în rezervă.
În 2021, Lukaşenko a fost acuzat că a fabricat o criză a imigranţilor care a vizat Polonia, transportând migranţi din Orientul Mijlociu cu avionul la Minsk şi trimiţându-i apoi la graniţa cu UE, ca represalii la sancţiunile impuse de Europa regimului său.
