Delta, taramul de vis administrat cu reguli absurde si investitii dubioase. Guvernatorul se plange ca si el are salariul mic

Viata de pescar incepe cu noaptea in cap: inainte de 3 se da trezirea. Fratii lui Iulca au coliba pe un canal. S-au trezit si au facut deja cafeaua. Deaspra colibei troneaza o cruce lipoveneasca adusa de la manastire. In spate turuie un generator care da curent in becuri si in televizor. Aici stau si iarna si vara. In sat ii asteapta nevestele cu cate doi copii.

Birocratia a ajuns si aici si le complica viata. Dintr-un rucsac Vali scoate un teanc de hartii. Acted de descarcare, registru de control. Legi si reguli multe au fost date pentru Delta in incercarea de-i opri pe braconieri. Nu prea au reusit dar le complica viata celor care isi vad de treaba. Tot pestele pe care il prind trebuie sa-l vanda in sat la cherhana, unde de multe ori primesc un pret de nimic. Si daca vor sa ia pestele acasa trebuie sa il treaca intai prin cherhana si sa cumpere de acolo pestele prins chiar de ei.

Conform legii, pentru ca stau intr-o zona izolata, fiecare om are dreptul la 2 kg de peste pe zi. Dar e nevoie de un alt tip de permis de pescuit. Familial, pe care ei nu-l pot detine pentru ca sunt pescari autorizati. Spun ca legile se bat cap in cap. Nu vine nimeni sa le explice, toata lumea vine numai in control. Nici turisti nu au voie sa ia in barca, fiindca nu au autorizatie.

Citește și

Destinatia unica de vacanta pe harta turismului romanesc. O ferma abandonata de 20 de ani a devenit o adevarata minune

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Grigore Baboianu este guvernatorul ARBDD-Administratia Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii. DNA sustine ca pentru acest scaun, Sorin Ovidiu Vintu i-a oferit un milion de euro lui Bogdan Olteanu ca sa-l puna aici pe Liviu Mihaiu. Intodeauna Delta a fost mina de aur pentru afaceristi. Asta in detrimentul Deltei si al oamenilor simpli care locuiesc in ea.

I-am vorbit lui Baboianu despre problemele pescarilor. “Credeti ca noi suntem multumiti ca primim salarii de mizerie? Nu. Dar asta e activitatea iar nemultumirea lor de la ce pleaca? De la traiul pe care il au acolo”, spune el.

Lui Baboianu nu-i convine salariu. A fost insa guvernator in mai multe randuri si este platit cat un subsecretar de stat. 6200 de lei pe luna plus sporuri. In Delta traiesc peste 13.000 de oameni dintre care 1.800 sunt pescari. Si peste nu prea mai este. Daca administratia ar fi gandit mai multe programe prin care sa-i ajute pe acesti oameni, sa le deschida mintea, sa-i invete cum sa aceeseze fonduri europene altfel ar fi stat lucrurile.

Intrebat cati bani a luat de la UE din exercitiul financiar 2007-2013, guvernatorul o da din colt in colt. Din ciclul financiar 2007-2013 ARBDD a tras 28 de milioane de euro dar a pierdut tot pe atat pe proiecte pe care nu a reusit sa le duca la bun sfarsit. Unul dintre ele este proiectul foisoarelor de observatie.

Foisoarele ar trebui sa fie si ele o atractie pentru turisti. Sunt cateva zeci bune in toata Delta. Localncii spun ca au fost construite la inceputul anilor ’90. Din pacate de atunci si pana acum nu s-a mai facut nimic pentru ele si toate sunt degradate, e un adevarat pericol sa te sui in ele.

Acum guvernatorul spune ca o sa le taie. Din bani europeni ar fi trebuit sa construiasca altele dar finantarea a fost ratata si aproape 2 milioane de lei vor veni din bugetul de stat pentru construire a 8 foisoare in toata Delta. Si ratate au fost si finatarile pentru decolmatarea canalelor catre localitatile izolate, amenajarea unor trasee pentru turisti si multe altele.

Pescarii din Delta nu stu cum sa acceseze fonduri europene. Sunt rupti de lume, se chinuie aici in fiecare zi. Informatia nu ajunge la ei si chiar daca se intampla nu are cine sa le-o explice. Asa ca se zbat de pe o zi pe alta. Si asta cu toate ca ce se intampla aici este experienta despre care Ivan Patzaichin spune ca o cauta turistul, autenticul locului care ar putea sa fie o mina de aur pentru localnici. Dar acestia nu au voie sa primeasca turisti. Daca o fac, administratia Deltei ii va amenda.

Conditii ar putea sa creeze daca ar accesa fonduri si bani sunt pentru pescari. Dar raman neaccesati iar ei raman aici, izolati, in subzistenta. Si dupa ei ii trag si pe tineri.

In sat nu e liceu iar Tulcea e departe. Drumul pe apa e scump. Asa ca multi tineri abandoneaza scoala si se condamna la izolare aici. Unii dintre ei ajung sa ingroase randurile braconierilor. Din nou vorbim de incompetenta autoritatilor, a celor care au condus aceste locuri ani la rand si care mare lucru n-au facut.

Presedintele Consiliului Judetean, Horia Teodorescu, se scuza si spune ca zona Deltei a fost neglijzata de decidentii de la Bucuresti pentru ca in tot judetul traiesc doar 200.00 de oameni si asta inseamna putine voturi pentru cei care vor sa ia puterea. Fals insa. In 2014, la brat cu Teodorescu Victor Ponta aici si-a anuntat prima data intentia de a candida la presedintie.

In birouri in ARBDD si in ministere, multa vreme s-a lucrat la o strategie de dezvoltare durabila a Deltei. Luni la rand documentul a zacut prin birourile ministerelor. Pe un hol intunecat din sediul Consiliului Judetean, 19 oameni muncesc la ITI adica investitii teritoriale integrate, un mecanism care ar trebui sa atraga din fonduri europene un miliard 3 sute de milioane de euro pentru delta. Banii sunt la dispozitia Romaniei inca din 2014.

De doi ani aici se lucreaza la identificarea problemelor din Delta. Niciun euro nu s-a accesat pentru ca s-a asteptat strategia de dezvoltare care abia acum a fost aprobata de guvern.

Comunele din zona Deltei care ar trebui sa beneficieze de suma uriasa de bani. Abia in aceasta toamna, comunele si cei interesati pot sa depuna proiectele pentru accesarea fondurilor. Printre cei care vor bani este si primarul din C.A. Rosetti, Ghiocel Pindic. In primul rand, comuna are nevoie de apa. Tot satul Letea se aprovizioneaza de la 2 fantani. Si numai una are apa potabila, 100 de litri de apa din care beau 350 de oameni.

Primarul a incercat sa acceseze fonduri europene. Dar s-a lovit de cateva conditii aberante impuse de birocratie printre care accesul direct la soseaua nationala. Soseaua e la zeci de kilometri de acest loc, peste ape.

In sat somajul sare de 70 la suta, populatia este imbatranita, ulitele sunt pustii, multe case se derama abandonate. Si multi dintre tinerii satului isi rateaza vietile in bautura. Scaparea acestui loc ar trebui sa fie turismul. In fiecare zi, barcile aduc in sat sute de turisti sa vada padurea Letea, o minune a naturii, cea mai nordica padure subtropicala din europa, cu arbori seculari, plante agatatoare si dune de nisip. Localnicii si-au cumparat masini, le-au modificat si-i plimba pe turisti. Din pacate, si aici sunt numeroase restrictii. Sefii de la Tulcea deschid si inchid padurea atunci cand au chef, fara sa se gandesca la acesti oameni. Acum sunt deschise pentru vizitare doua trasee, pe care tot localnicii le-au amenajat cum s-au priceput mai bine.

Traseul principal prin padure are o suta si ceva de metri. Odata strabatut nu ai voie sa pasesti pe dunele de nisip. Aici, au fost proiecte pe fonduri europene pentru contruirea unor pasarele. Dar finantarile au fost ratate. Nu e voie a ajuns sa fie cuvant de ordine pentru oamenii Deltei. Au existat proiecte prin care studentii de la facultatile de specialitate sa vina aici sa le vorbeasca turistilor. Nu s-au aplicat. Oamenii bat sute kilometri pentru a ajunge aici, dau pe transport sume exagerate si odata ajunsi se pozeaza si pleaca fara sa priceapa mare lucru.

Intr-o casa desprinsa parca din povestile copilariei le-am intalnit pe surorile Giovanovici. Bunicul a fost sarb. S-a stabilit aici in cautarea de plante medicinale. De zeci de ani asta fac si ele. In ultimii ani au observat insa ca plantele s-au modificat. Sunt in pericol. Pentru autoritatile nu au curatat canalele panza freatica cu apa sarata s-a ridicat.

Deocamdata nimeni nu face nimic. Fondurile europene inca stau nefolosite iar oamenii Feltei se chinuie intre ape. In brosurile de prezentare Deleta e numita "pardisul europei", o comoara pentru turism care deocamdata nu este valorificata asa cum trebuie. In goana lor barcile cu turisti sperie pasarile, pescarii si mai ales braconierii o secatuiesc de pesti, iar autoritatile o ignora. Noi romanii, trebuie sa intelegem ca salvarea acestui loc e de datoria noastra, a tuturor.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl