Primul reactor amenință funcționarea celui de-al doilea, arată o analiză news.ro. Deși țara dispune de o capacitate instalată de peste 19.000 MW, producția efectivă a scăzut la sub o treime din această valoare, iar autoritățile au fost nevoite să facă apel la populație pentru reducerea consumului și să crească importurile pentru a acoperi deficitul.

În dimineața zilei de 6 august, la ora 08:45, Sistemul Energetic Național producea doar 5.638 MW, adică 29% din capacitatea instalată, iar consumul depășea producția cu 685 MW, diferența fiind acoperită prin importuri. Situația s-a schimbat rapid odată cu creșterea producției fotovoltaice, care a atins 2.589 MW la ora 12:00, devenind principala sursă de energie.

De ce nu putem folosi toată capacitatea instalată?

Diferența dintre puterea instalată și producția efectivă este explicată de caracteristicile fiecărei tehnologii, de condițiile meteorologice și de modul de operare a sistemului. Hidrocentralele, deși au cea mai mare capacitate instalată (6.687 MW), au produs doar 1.236 MW la începutul dimineții (18,5% din capacitate), iar la prânz producția a scăzut la 471 MW (7%). Specialiștii atrag atenția că puterea instalată reprezintă un maxim teoretic, care poate fi atins doar în condiții hidrologice excepționale, iar seceta actuală a limitat drastic debitele râurilor și nivelul lacurilor de acumulare.

Parcurile eoliene au avut o producție și mai redusă – doar 230 MW dimineața (7,3% din capacitatea instalată de 3.139 MW), din cauza vitezei scăzute a vântului. Energia solară a fost, dimpotrivă, sursa cu cea mai spectaculoasă evoluție: de la 1.251 MW dimineața (37,5%) la 2.589 MW la prânz (77,5%), demonstrând că regenerabilul poate deveni principala sursă de energie în orele cu radiație maximă.

Recomandări Video

Centralele pe gaze și cărbune – flexibilitate în fața intermitenței

Centralele pe gaze (2.808 MW instalați) au produs 1.252 MW dimineața (44,6%) și 1.163 MW la prânz (41,4%), reducându-și producția pe măsură ce energia solară a crescut. Acesta este principalul avantaj al centralelor pe gaze: pot porni și opri rapid grupurile energetice pentru a compensa fluctuațiile surselor regenerabile. Centrala de la Brazi (860 MW) rămâne cea mai mare investiție recentă în acest sector.

Centralele pe cărbune au produs 923 MW dimineața (48,5%) și 775 MW la prânz (40,7%), iar energia nucleară a furnizat 683 MW pe tot parcursul zilei (48,3% din capacitatea instalată de 1.413 MW), ca urmare a opririi unui reactor.

Prognoza ANRE: România, importator net în 2026

Potrivit prognozei ANRE, România își va acoperi 93,3% din consumul intern din producția internă, dar va rămâne importator net de energie, cu un deficit anual de 3.600 GWh. În majoritatea lunilor, soldul import-export este estimat la 300 GWh, iar consumul va atinge maximul în decembrie (6.151 GWh). Vârful net de consum este estimat la 8.570 MW, în timp ce puterea maximă de producție este de 8.270 MW, ceea ce înseamnă un deficit de 300 MW în anumite intervale.

Otilia Nuțu: „Problema României este lipsa investițiilor în stocare și flexibilitate”

Expertul în energie Otilia Nuțu consideră că actuala criză nu este rezultatul unui eveniment izolat, ci consecința lipsei de investiții din ultimii ani. „Situația în care am ajuns astăzi este urmarea faptului că noi n-am făcut investiții când trebuia să le facem. Am avut foarte multe oportunități”, afirmă ea.

Una dintre cele mai mari vulnerabilități este lipsa instalațiilor de stocare. România dispune de aproximativ 600 MW capacitate de stocare, suficient pentru puțin peste o oră de funcționare, în timp ce deficitul de seară poate ajunge la 2.000 MW timp de mai multe ore. „Ar fi fost bine dacă am fi avut de vreo cinci-șase ori mai multă capacitate de stocare decât avem acum”, spune Nuțu.

Reglementările, un obstacol pentru investiții

Expertul susține că dezvoltarea de noi capacități a fost încetinită de intervențiile repetate ale statului în piața energiei. „Toate țările europene au luat măsuri în șase luni. Noi am ținut prețurile reglementate aproape trei ani. Asta a însemnat inclusiv faptul că nu s-au făcut suficient de repede investiții în capacități noi”, explică Otilia Nuțu.

În ceea ce privește soluțiile, ea respinge ideea revenirii la cărbune: „Regenerabilul este deja imbatabil. Dacă nu ar exista nicio formă de sprijin nici pentru cărbune, nici pentru regenerabile, nici pentru nuclear, cea mai ieftină și cea mai profitabilă investiție ar fi în proiecte combinate: eolian, solar și baterii.”

Paradoxul gazelor naturale

Deși România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, acest avantaj nu garantează independența energetică. „Dacă adunăm matematic scăderea producției existente cu toate consumurile suplimentare pe care le planificăm, chiar și cu gazul din Marea Neagră vom ajunge peste câțiva ani să importăm cam cât consumăm acum. Vom rămâne importator net”, avertizează Nuțu.

Ea subliniază că România a întârziat implementarea contorizării inteligente și a tarifelor diferențiate, măsuri care ar fi permis consumatorilor să își adapteze consumul în funcție de prețurile din piață. „Nu am făcut însă contorizarea inteligentă care trebuia finalizată până în 2020. Am amânat-o dincolo de 2030”, conchide expertul.