Rusia face o remarcă ”batjocoritoare” la adresa Ungariei și a crizei sale energetice, întrebându-l sarcastic pe premierul Peter Magyar dacă și acum e ”prea scumpă” investiția în extinderea centralei nucleare de la Paks, o afacere de câteva miliarde de euro încheiată de fostul premier prorus Viktor Orban cu Moscova, potrivit unui articol publicat de Index, care citează RIA Novosti, agenție de propagandă a Kremlinului.
„Domnule Magyar, ce părere aveți acum: este încă prea scump?” – aceasta este întrebarea batjocoritoare cu care agenția de știri de stat rusă l-a atacat pe premierul ungar, după ce mai multe reactoare din Paks au trebuit să fie închise din cauza căldurii extreme și a nivelului scăzut al apei din Dunăre – scrie Index.
Publicația maghiară citează RIA Novosti, potrivit căreia situația din Ungaria a scos în evidență riscurile pentru o țară dacă o parte semnificativă din producția sa de energie electrică se pierde dintr-o dată, rușii vizând declarațiile anterioare ale lui Péter Magyar, care critica investiția Paks II.
Ungurii remarcă ”articol neobișnuit de dur” al rușilor, care amintesc că atât Ungaria, cât și România se confruntă cu o criză energetică din cauza nivelurilor scăzute istorice ale apei pe Dunăre.
Conform rușilor, ”criza l-a trezit rapid pe recent alesul Péter Magyar, al cărui guvern a declarat stare de urgență energetică după ce Centrala Nucleară MVM Paks Zrt. a fost nevoită să închidă mai multe reactoare”.
Cum descriu rușii riscurile de la Paks
Citând o declarație a lui Péter Magyar, RIA Novosti a relatat că nivelul Dunării a scăzut până la o adâncime nemaiîntâlnită din 1944. S-a subliniat că oprirea unităților Paks a dus la pierderea a aproape 2.000 de megawați de energie din sistemul electric maghiar, ceea ce corespunde la aproximativ 40% din producția internă de energie electrică. Agenția de știri de stat rusă a reamintit, de asemenea, că, din cauza situației actuale, guvernul a solicitat atât populației, cât și companiilor să reducă voluntar consumul de energie electrică.
Rușii mai spun că funcționarea în continuare a unităților nucleare de la Paks ar fi fost prea riscantă. Analiza susține că nivelul extrem de scăzut al apei și apa prea caldă a Dunării ar fi putut pune în pericol funcționarea sistemului de răcire al centralei nucleare, ceea ce ar fi putut declanșa chiar o oprire automată de urgență. Într-un astfel de scenariu, toate sistemele afectate ar fi trebuit inspectate, iar repornirea ar fi putut dura un timp nedeterminat de lung.
Conform RIA Novosti, experții maghiari în energie au, așadar, două opțiuni:
- mențin unitățile în funcțiune până în ultimul moment, asumându-și riscul unei posibile opriri forțate de lungă durată,
- oprisc unitățile ca măsură de precauție până când nivelul apei Dunării începe să crească din nou.
Moscoviții arată că Ungaria a decis în cele din urmă în favoarea celei de-a doua soluții, mai sigure, chiar dacă aceasta a reprezentat temporar o povară semnificativă pentru sistemul electric maghiar.
Dezinformarea Rusiei cu privire la Centrala Nucleară de la Cernavodă
RIA Novosti a menționat, de asemenea, că Ungaria nu este singura țară a cărei producție de energie a fost pusă în pericol de căldura extremă și de nivelurile scăzute ale Dunării.
Oficiosul Kremlinului relatează că Nuclearelectrica din România a oprit mai întâi o unitate a centralei nucleare de la Cernavodă, apoi a suspendat funcționarea celui de-al doilea reactor două zile mai târziu - potrivit sursei citate.
Nota redacției - Evident, informația prezentată de Moscova este falsă. România nu a oprit și al doilea reactor de la Cernavdoă, după cum bine se știe pentru oricine, mai puțin pentru Rusia.
Asemănarea dintre situațiile celor două țări nu este întâmplătoare- continuă RIA Novosti. Atât reactoarele nucleare de la Paks, cât și cele de la Cernavodă folosesc apa din Dunăre pentru răcire. Apa preluată din fluviu transportă căldura generată prin condensatoarele turbinelor și apoi se întoarce în Dunăre după încălzire.
Răcirea unei instalații atât de mari necesită o cantitate extraordinar de mare de apă. În astfel de circumstanțe, nu doar debitul apei din fluviu, ci și temperatura acesteia reprezintă un factor critic: dacă apa este prea fierbinte, nu mai poate fi folosită la nesfârșit pentru răcirea reactoarelor din cauza limitărilor tehnice și de mediu.
Cum escaladează rușii pericolul din Ungaria și remarca batjocoritoare de final
Agenția rusă detaliază apoi că restricționarea consumului energetic de către populație ar fi greu de suportat pentru a compensa pierderea producției de la centrala nucleară de la Paks. Gospodăriile reprezintă doar aproximativ o treime din consumul total de energie electrică la nivel intern, în timp ce o parte semnificativă a consumului este legată de companiile industriale și de funcționarea infrastructurii critice. Restricționarea aprovizionării cu energie a instalațiilor industriale ar putea duce la pierderi de producție, probleme tehnologice și perturbarea lanțurilor de aprovizionare, ceea ce ar putea provoca daune economice semnificative.
În plus, multe servicii vitale, inclusiv spitalele și sistemele de pompare a apei și a apelor uzate, necesită o alimentare continuă cu energie electrică. Potrivit RIA Novosti, restricționarea funcționării acestora ar depăși problemele de gestionare a energiei și ar putea avea consecințe grave asupra serviciilor publice și sociale.
După prezentarea panicardă a acestui dezastru ipotetic pentru Ungaria, RIA Novosti a transmis apoi un mesaj evident politic. În primul rând, au reamintit că Péter Magyar vorbise anterior despre revizuirea contractului rusesc pentru investiția Paks II.
Potrivit agenției ruse, prim-ministrul ungur și-a justificat poziția spunând despre costurile construirii celor două noi unități că ar putea fi nejustificat de mari. Referindu-se la acest aspect, agenția de știri rusă și-a încheiat articolul cu o întrebare ironică: „Domnule Magyar, ce părere aveți acum: este încă prea scump?”.
Este important de subliniat că RIA Novosti nu este un produs de presă independent – precizează și publicația maghiară Index. Agenția de știri face parte din grupul media de stat rus Rossiya Segodnya, iar operațiunile sale editoriale sunt controlate și finanțate de statul rus.
Din acest motiv, organizațiile internaționale de monitorizare a presei îl consideră în mod regulat un canal cheie de comunicare al statului rus și un mediu care transmite narațiunea Kremlinului. Acest context merită luat în considerare atunci când se evaluează analizele sale asupra Ungariei și a guvernului maghiar.